Ne redescoperim?!

Starea actuala îmi amintește de sfârșitul basmului “Tinerețe fără bătrânețe și viața fără de moarte”.

Întoarcerea lui Făt-Frumos in lumea care-i aparținea e tulburătoare. Timpul lucrase. Părinții ii erau bătrâni, clădirile dărăpănate, viața a umblat fără eroul ei.
Gripa a adus acasă pe mulți. Ce nu a reușit sa facă dorul și dragostea a făcut un virus. Visul a luat pauza. Mulți dintre cei veniți din diaspora, sau plecați cu hotărârea de a nu mai privi in urma, de la sat la oraș, s-au întors de unde au băut prima data apa.
Au găsit vecinii, unchii, mătușile, răriți – de unii știau, pe alții poate mai așteptau sa-i vada -, au găsit casele picate pe …gânduri sau aplecate de parca se tot uitau in depărtare după ei.
Dintre cei întorși, mulți au fost nevoiți ca înainte de toate, 14 zile, sa stea nemișcați in casa de unde au plecat. O întoarcere in pântecele copilăriei și amintirilor.
Noi toți am mai constatat ceva: câta nevoie avem unii de alții!
Societatea de consum a deformat retina lucidității. Confundam valoarea cu prețul și ne mințim ca ce se vede de departe e mai de încredere. Am ajuns mai bune cunoștințe și credem mai mult in ce spune televizorul, decât in ce spune Vecinul.
Acum l-am vrea pe Vecinul, dar sta in curtea lui…
Mai constatam ca toți suntem de folos. Cine nu tânjește după foarfeca unui frizer, astăzi? Unora le lipsește pana și neplăcutul zgomot al frezei stomatologice. Medicul, cel care nu scapă des de evaluările laice, acum e zeul la care se roagă mulți sa ajungă la ei, măcar electronic; sau sa reziste unde lucrează, pentru a stopa boala cea cumplita. Preotul, da, preotul cel care in făță este bine tratat, iar după ce face stânga împrejur …ce e la gura creștinului, este mai râvnit ca niciodată. Deși nu prea poate, este pisat mărunt sa vina și sa zică și sa facă…
Tanti Leana, cea care se gospodărește cu de toate. Ce făceam dacă nu era lângă noi, acum când marile magazine cu coșuri cât carele de alta data sunt departe și, serios vorbind, nici nu sunt de mare folos, dacă gândim că avem totul mai bun și mai aproape. Ce absurd, omul de lângă noi vinde la cei mari pe nimic, ca noi sa le luam de acolo ….
Chioșcarita, da chioscarita pe care de multe ori am văzut-o scumpă – deși dacă am fi calculat drumurile nu era așa deloc -, ne e mai draga ca oricând. Doar teama sa nu o îmbogățim atunci când luam ceva de la ea, ne-a făcut sa cumpărăm mai degrabă de la cine nu cunoaștem.
Clar, după aceste zile sau luni ar trebui sa vedem lumea mai sănătos.
Oare ne vom redescoperi cu adevărat?

Lasă un răspuns:

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Facebook