Buzăul și vânătorii lui

    Sistemele de valori nu pot fi date peste cap așa cum își imaginează cei care tot joacă cu poporul Ursul păcălit de vulpe. În fine, nu despre povestioara lui Creangă vreau să povestesc, ci despre noblețe, curaj, spirit cavaleresc, ciocnite de… șmecherie locală. Despre o partidă de vânătoare stricată, de prea multă grijă față de falsificarea rezultatelor. Nu este vorba despre tabăra de vânătoare de la Nehoiu, unde, pe lângă câteva blăni de animal au căzut și multe

Citește mai departe ...

Din Sibiu, devale, spre Belina

    Romania este țara contrastelor. Balcanică prin multe rădăcini – și cu Balcanii nu este de glumit, vorba cuiva -, occidentală prin aspirație, România este vânturată în straturi. Se vede zilnic, dar uneori stridența lovește năucitor. Contrastul nu a fost nicicând mai izbitor ca pe 9 Mai, de ziua Europei, când, cu casa plină de oaspeți, mai mulți și mai mari decât am avut vreodată, ne-am dat în stambă, cum zice românul. Spun ne-am dat și nu s-au dat,

Citește mai departe ...

Eterna reîntoarcere

O țară pe care o simt din ce în ce mai goală. Bucureștiul e viu, Clujul e viu, Iașiul este viu, mai sunt și alte câteva aglomerări urbane care au viață. Odată coborât de pe cele câteva vârfuri ale demografiei, treci abrupt în valea plângerii. Orașele mici sunt din ce în ce mai lipsite de banala speranță că acolo s-ar mai putea așeza sau ar mai putea rămâne câțiva specialiști buni. La sate speranța a murit demult. Acolo nici măcar

Citește mai departe ...

Curaj, dragi buzoieni!

În urmă cu mai bine de șase ani Buzăul trăia acut suferința României de astăzi. Era obosit de atâta minciună. Un oraș aruncat în mizerie de o către o administrație mincinoasă și leneșă. Îmi amintesc scrisoarea disperată pe care am trimis-o acestor indivizi dezinteresați de oraș, prin care i-am somat să deszăpezească străzile orașului. S-au luat de treabă în cele din urmă, așa cum, de frica votului, s-au mișcat, cât de cât, în timpul campaniei electorale din 2012. În fine,

Citește mai departe ...

Păsări de gheață

Se lasă cu greu dusă iarna. S-a mai jucat din când în când de-a primăvara, dar noi, românii, suntem mereu surprinși de capriciile anotimpului rece. De obicei, eram prinși nepregătiți de primele viscole. Drumurile se înzăpezeau brusc, iar deversarea urii publice înnegrea neaua. În mijloc de scandal, se mai găseau soluții. Mai cădea un cap de prefect sau se mai sacrifica un director, pentru a arunca presei hrană. În spate, se dădea rapid drumul la tot felul de achiziții, care

Citește mai departe ...

101

Am intrat în anul 101 de la Marea Unire. Chiar dacă ne-m dorit să credem că am simțit bucuria și fiorul Centenarului, privind în adânc putem constata că nu a fost un an fast al istoriei noastre și al regăsirii de sine. Am avut logo, au mai fost reparate monumente, s-au mai turnat câteva statui, au fost elogiate unele personalități care au avut un rol determinat în făurirea României Maria, dar, din păcate, incultura și impostura unora politicieni au umbrit

Citește mai departe ...

101

  Am intrat în anul 101 de la Marea Unire. Chiar dacă ne-m dorit să credem că am simțit bucuria și fiorul Centenarului, privind în adânc putem constata că nu a fost un an fast al istoriei noastre și al regăsirii de sine. Am avut logo, au mai fost reparate monumente, s-au mai turnat câteva statui, au fost elogiate unele personalități care au avut un rol determinat în făurirea României Maria, dar, din păcate incultura și impostura unora politicieni au

Citește mai departe ...

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Facebook