Viața politică și socială românească intră într-un an important. Noi, românii, trebuie să decidem, iar decizia noastră ne va caracteriza în fața prezentului, dar și a viitorului. Patru ani vom „beneficia” de propriile opțiuni. Cui nu îi pasă ce se va întâmpla cu el în viitor? Cui nu îi pasă cine și cum îi va administra și reprezenta treburile publice? Tuturor, desigur, ar trebui să ne pese!
Preocuparea pentru fenomenul politic actual este vitală pentru direcția națiunii. Fie că avem încredere sau suntem sceptici, apatici sau cu apetit, reticenți sau voluntari, avem aceleași drepturi și obligații civice. Implicarea, sub diferite forme, conform propriilor convingeri, este o dovadă de maturitate socială și de înțelegere a spiritului comunitar. Așteptarea din liniștea fotoliului nu are efect. Această stare este doar pe placul multor politicieni actuali, care abia așteaptă să speculeze o lipsă de interes din partea unor categorii care nu depind administrativ sau financiar de sisteme controlabile direct.
Uitarea, promisiunile ireale, mizeria sunt instrumente care au perpetuat un anumit tip de politician român. Strategiile de lucru vor fi „crizele” de amnezie sau diferitele metode de „sugestionare” pe care se bazează personaje care, deși ocupă spațiul public de vremuri mai mult sau mai puțin îndepărtate dar, din păcate pentru încrederea ce le-a fost acordată, nu au lăsat nimic durabil, ci foarte puține lucruri palpabile pentru societate.
Alegerile din 2012 pot aparține, cu derapajele de rigoare, desigur, românilor, dacă cu luciditate, fără a se lăsa influențați de melanjul sau linșajul mediatic, vor analiza cu luciditate omul. Comasarea alegerilor va plasa centrul de greutate, succesul sau eșecul de partid, ca entitate doctrinară, la rezultatele și notorietatea candidaților pentru funcțiile elective locale. Aceștia, cu plusurile sau minusurile lor, vor avea un rol decisiv, deoarece, în timp ce aspectele doctrinare – irelevante chiar pentru oamenii politici, în mare parte, aflați într-o perpetuă stare de migrare – par desuete, cu atât mai mult pentru alegătorul ce are ca singură și sigură busolă evaluarea candidatului după rezultatele sale concrete, vizibile, de netăgăduit. În acest context, dependența viitorilor candidați la parlamentare de candidații la locale va fi maximă, mai cu seamă în ecuația unor alegeri comasate.
Practica mâinilor strânse pe sub masă între lideri și repartizarea „echitabilă” a votului va fi diminuată. Ceea ce nu s-a reușit pe deplin prin votul uninominal pur, se poate realiza acum. Diluția culorii politice în comparație cu valoarea candidatului va fi evidentă. Oricât de aprinsă ar fi culoarea în obrajii liderilor, aceasta poate păli în „bezna” cabinei de vot, dacă numele candidatului „pătează” hârtia și nu o imprimă.
Fenomenul politic cu o imagine descusută, fără granițe doctrinare, a creat migrații din ce în ce mai semnificative, iar acestea, în ciuda prevederilor legislative curente, vor continua, mai cu seamă în preajma alegerilor, bulversând total orice capacitate de previziune, mai cu seamă că stilul „umbros” al acțiunii liderilor politici nu a dus la o dezvoltare firească a unui răsad roditor intern. Cei câțiva lideri sunt, practic, curtați sau somați de toți, iar partidele nu caută o abordare cu resurse proprii, ci implanturi externe. Legislația privitoare la migrația politică face posibilă alipirea în ultimul moment, ceea ce creează incertitudini serioase și lipsa unei prefigurări clare bazată pe studii sociologice sau sondaje de opinie.
Orice posibil candidat are o șansă, indiferent de zona unde se plasează. Omul primează. Contează, desigur, „confortul administrativ al guvernării”, afectat, însă, de măsuri nepopulare, mai greu de îngurgitat – deși, folosind metoda comparației și analizând situația unor țări cu o tradiție democratică veche, au avut rolul lor – sau accesul la votul negativ, uneori vot decizional pentru români, ori la susținerea oferită de melancolicii statului hiperpaternalist. Dar, în cele din urmă, normalitatea ar impune ca cel evaluat să fie candidatul, cu plusurile și minusurile sale, cu realizările și eșecurile sale. De aceea, în perioada următoare, vor exista configurări și reconfigurări interesante.
Paul NEGOIȚĂ
http://www.opiniabuzau.ro/index.php/component/content/article?id=8588
