Ceas de răgaz – Comuniștii și agheasma

Slujba Aghesmei Mari se oficiază doar în ziua de Bobotează sau în ajunul sărbătorii, pe data de 5, zi de ajunare. În restul anului se oficiază Agheasma mică.

Deci, doar odată!

  Atât de mare este minunea încât apa de la Bobotează, dacă este păstrată în vas curat, își conservă prospețimea.

În casele oamenilor se găsește agheasmă din diferiți ani, fără să-ți dai seama cât de veche este, după gust. Doar eticheta dă mărturie.

Comuniștii s-au luptat cu agheasma. Au vrut să convingă oamenii că este o înșelătorie.

În cartea Nesfințiți sfinți (traducere din limba rusă) este redată o istorioară și o anecdotă. Se povestește că preoții din închisori făceau Liturghie fără carte de ritual, pentru că știau slujba pe de rost. Pâine găseau, iar în loc de vin foloseau suc de răchițele, pe care-l sfințeau la Epicleză, momentul cel mai important din ritual. În loc de moaște și Antimis foloseau pieptul unuia dintre ei. Deci, își păstrau libertatea, chiar și acolo unde părea imposibil.

     Se spune că unul dintre preoții închiși, prins că slujea astfel Liturghia, a fost întrebat cum procedează de Bobotează, căci memoria nu mai era de folos, fiind o slujbă care nu se repetă. A răspuns  simplu:

– Nu am nevoie de carte! La Bobotează se sfințește firea tuturor apelor.

      Nu știu dacă răspunsul a lămurit nedumerirea persecutorilor comuniști. Nu cred. Erau prea legați la ochi cu steagul roșu. Din acest motiv, au continuat să-și verse năduful pe Biserică și să spună că preoții folosesc cruci de argint, sau introduc în apă monede de argint sau bucăți din același material, pentru a produce o reacție chimică. Dumnezeu era exclus din ecuația… chimică.

Profesorul meu de matematică, de la Școala 1 din Buzău, era ferm convins că așa statu treburile și nu rata ocazia să-mi amintească, la clasă, în timpul orelor, știind că doresc să devin preot.

La tipul acesta de propagandă, au răspuns oamenii bisericii, anecdotic: Câți ioni de argint sunt în agheasmă, dacă sfințirea a avut loc într-o copcă, făcută în mijlocul râului Volga, acolo unde lățimea râului atinge un kilometru, adâncimea șapte metri, viteza cursului – cinci kilometri pe oră, iar crucea, cu care preotul de la țară a sfințit apa era de lemn…?

Nu am știut să-i pun întrebarea fostului meu profesor de matematică, prin clasa a VI-a.  Dar dacă o vede, poate îmi va răspunde….

2 comments
  1. Multumesc parinte, pentru aceste informatii atat de pretioase, pe care recunosc nu le stiam in totalitate! Doamne ajuta ca aceasta aghiasma mare de la Marea praznuure de maine a sfintirii ei sa ne fie tuturor celor care o v om lua si v om bea din ea izvor de sanatate! Sarutari de maini si sa ne traiti intru multi ani!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să-ți placă și