Cu cât o persoană se laudă mai tare cu binele pe care pretinde că-l face, cu atât e mai dubios în interesul pe care-l are.

Am văzut zilele acesta folosirea binelui ca vehicul al urii. Binele care este bine, este bine până la capăt. Sigur, unii vor merge pe varianta de criză a zicerii: a furat dar a mai și făcut. Adică, a mințit, a plătit presa, a plătit sponsorizări pe facebook să se laude, nu a dat cât a spus, dar a ceva tot o fi dat.

Oare românii sunt un popor pe care trebuie să-l umilești cu simularea milei? Oare românii nu sunt un popor demn, care merită respect?

În plan general, România are nevoie de măsuri concrete de susținerea a firmelor și de acoperire a costurilor populației și reducerea impozitului pe muncă. Repet oameni buni, munca dumneavoastră este impozitată sălbatic, de un stat pe care a pus mâna un grup infracțional, care și-a făcut salarii gigantice, locuri calde pentru neamuri și pile și, pentru a nu apăsa populația doar în viața politică activă, și-a mai alocat și pensii speciale, adică un furt prin lege.

Oamenii au susținut statul, prin munca lor. O vor face și după pandemie. Acum oamenii trebuie plătiți, nu politicienii. Politicienii trebuie să nu primească bani în perioada în care economia cade.

Acum firmele trebuie susținute, nu partidele. Firmele sunt cele care trebuie ținute în viață. Ele au rolul fundamental de a organiza munca, de a crea valoare economică.

Statul nu va fi în stare niciodată să facă ce poate face antreprenorialul privat. Statul, nici măcar rolul social nu și-l poate îndeplini, atâta vreme cât nu-și salvează populația și producătorii locali, iar statul român e unul secătuit de resurse vitale.

Firmele acum trebuie să se îngrijească de angajații lor. E prima cerere pe care trebuie să le-o adresăm. Este cel mai mare ajutor pe care-l pot da oamenilor. Trebuie să evite șomajul tehnic. Cea mai bună asistență socială este un loc de muncă. Cel mai important confort psihic este siguranța ca după pandemie mai ai unde lucra. Resursele se duc, iar teama de viitor poate îmbolnăvi.

În plan particular, nu este nimeni să nu facă bine, în general și acum. Binele are față umană, e vecinul, prietenul, cel la care identificăm, o nevoie reală și intervenim. Gradul de implicare ține de disponibilitatea fiecăruia, de felul de a fi, de valori, de morală. Ajutorul este un act de normalitate, care nu cred că poate duce la laude personale.

Oamenii normali, nu ies pe scara blocului și spun: astăzi am făcut un bine! Uita-ți ce om fain sunt! Minunați-vă! Am făcut ceva incredibil!

Cum ați privi o asemenea situație? Cum vi s-ar părea personajul? Cât din binele real ar mai rămâne, mai ales atunci când știți că nu e tocmai un individ cinstit?

Cât despre Stat… Nu! Statul nu poate fi obiect al binelui, al ajutorului din partea cetățenilor sau a firmelor private, altfel decât în rest.

Dacă un stat este atât de neputincios încât nu reușește să-și ajute contribuabilii la necaz, este un stat care trebuire reformat, nu susținut. E risipă financiară și de speranță să împingi la o căruță stricată, în care s-au urcat tot felul de corupți, incompetenți și lași.

Un politician, sau un pretendent la funcții publice, care se laudă acum cu cât dă și cu ce face e periculos să conducă un stat în vremuri normale. Priviți la asemenea practici în trecut și vedeți.

La Buzău – și cred că și în alte părți – șefii autorităților se laudă cu ce nu au făcut, demult. Își asumă fapte pe care nu le-au făcut în binele oamenilor. Iar acum minciuna a explodat.

Îmi amintesc pățania unui om tâlhărit de hoți pe scara blocului. I-au cerut hoții banii și, de frică, i-a dat. După ce au pus mâna pe bani, i-au numărat și l-au întrebat de unde este. Cum hoții erau suflete alese, au calculat cât îi trebuie pentru drum și i-au dat. Eventualele asemănări cu politicienii care aruncă momeală ca la peștii din eleșteu, pentru a-și crea o imagine falsă, nu este întâmplătoare.

Cum își poate imagina cineva că un individ care a dus statul la neputință și milă, prin corupție și incompetență, expunând viața cetățenilor la pericole, acum iminente, poate fi altfel după pandemie?!

Binele nu face zgomot!