Pe orice sit cauți, găsești numere de telefon. Nu unul, ci mai multe. Dacă sunt site-uri ale unor companii private, ți se răspunde imediat, știu ce să-ți spună, caută o soluție.
Dacă sunt numere ale unor instituții publice, trebuie să ți se alinieze astrele să ai norocul unui răspuns. În general, îți dezvolți simțul artistic, ascultând melodia robotului. Dacă, totuși, ți se răspunde, ești cu adevărat răsfățat de soartă, dacă cel care-ți răspunde e capabil să-ți dea o informație corectă sau unitară. De obicei dă legătura mai departe….atât de departe, încât după minute bune de muzică…nu-ți răspunde nimeni…absolut nimeni.
Cum omul, cetățeanul, nu sună de plictiseală la un telefon al statului, indiferent cum se numește instituția, cu siguranță va reveni cu un nou apel, își va mai încerca norocul o dată. Natural, a doua oară nu mai răspunde nimeni nici la primul număr, la cel de la care se dăduse legătura ….departe…
Minunile tehnicii îl ajută pe funcționarul responsabil cu răspunsul la apeluri să vadă numărul și cum memoria nu-i dă greș în asemenea situații, suportă zgomotul aparatului, până-i apasă tasta mute și nu-și mai pierde timpul cu …bizonul care-l deranjează.
Nu dau nume de instituții din Buzău, nici măcar unele implicate în …lupta cu pandemia, deși s-ar citi mai bine materialul. La Buzău, dacă suni în anumite instituții, te apucă grija și îți vine să suni la 112, să-i dai dispăruți, ori să-i verifice să vadă dacă nu li s-a întâmplat ceva cumplit de nu răspund cu zilele.
Dar, nu vă faceți iluzii, se întâmplă și la case mai mari, la case cu pretenții.
Colegii mei tot sună de două săptămâni pe la Ministerul Economiei. Nimeni nu răspunde! Dacă-i vedeți, dacă auziți de ei, dacă-l vedeți pe domnul Grindă (așa am auzit că i se spune), vă rog să-l anunțați că a pus receptorul prost în furcă. Nu de alta, dar văd că în această campanie electorală se tot vorbește despre fonduri europene și despre absorbția lor. Exact la IMM – uri nu răspunde nimeni. Or fi ocupați, nu zic, dar cu cine dacă tot nu răspund la telefon și nici la email-uri – în cazul în care aveați de gând să mă trimiteți la această soluție. Poate că muncesc totuși…sau poate că nu a făcut nimeni facultate de profil telefonie și nu are cine să răspund la telefon.
Situația acestor ocupați până peste cap, atât de ocupați încât nu au timp de nimeni, îmi amintește de o povestioară anecdotică.
S-au dus pe un șantier niște auditori. Au privit în dreapta, au privit în stânga și au luat ca reper un muncitor care se mișca atletic… cu roaba. Fugea în toate direcțiile de nici nu-l puteau privi auditorii. Clar, el era modelul. Amețiți de cursele lui îl opresc și i se adresează:
– Bravo! Muncești frumos! Ești iute! Dar de ce, totuși, nu pui nimic în roabă?
– Păi, domnilor…eu, la câtă treabă am, mai am timp de așa ceva!
….poate că la Economie nu o fi așa. În orice caz, dacă este cineva de la Economie, rugați-i să verifice receptorul. Ar fi păcat să le plătim, noi, poporul atâtea abonamente telefonice, lor, șefilor lor și la toată ceata de privilegiați. Telefoanele, atâta vreme cât există și sunt plătite din banii publici, trebuie să fie deschise și să se răspundă la ele, indiferent cine suntem, ce funcție avem și cât de importanți ne credem.
Nimeni nu sună din plictis la un număr de instituție sau de conducător de instituție. Orice apel este important și egal. A te pune în slujba cetățeanului, presupune și să-i răspunzi și la telefon, iar din experiența proprie vă spun că acolo unde conducătorul este serviabil și normal, inclusiv în relația cu…apelurile telefonice, toată instituția funcționează la fel. Unde se întâmplă așa? Îmi trebuie mult timp să mă gândesc….
