Biserica şi Statul sunt două instituţii fundamentale, care s-au întâlnit în apele tulburi ale istoriei.
Când vorbim despre Biserică, în domeniul ştiinţelor sociale, se înţelege că ne gândim la aspectul ei de societate văzută, şi nu la aspectul ei haric, care nu intră în domeniul relaţiei cu Statul.
Din acest punct de vedere, Biserica este: ,,o organizaţie social-religioasă”, adică ,,o formă de societate la baza căreia stă ca element determinant credinţa religioasă creştină, care îi uneşte şi îi leagă pe toţi aceia care o împărtăşesc”. Prin Biserică, înţelegem, deci, ,,realitatea pe care o numim astfel în forma devenirii ei istorice, adică aşa cum a fost şi este ea ca societate asemănătoare cu celelalte, dar fiind un element specific, în credinţa religioasă creştină” [1].
Ca o realitate în cadrul vieţii de Stat, Biserica mai este numită şi cult, cuvânt care traduce în limbajul juridic al dreptului public tocmai aspectul social al Bisericii.
În conţinutul noţiunii de cult intră ca elemente componente următoarele: o mărturisire de credinţă, un ceremonial religios adecvat, o organizare social-juridică corespunzătoare credinţei religioase şi exteriorizării ei ceremoniale, un scop religios şi mijloacele corespunzătoare acestui scop.
Din analiza acestor elemente, se vede clar că nici o organizaţie religioasă nu se confundă şi nu se poate confunda cu organizaţia politică a Statului, că între acestea două există deosebiri de natură, de scop şi de mijloace, aceste deosebiri făcându-le să aibă alte preocupări şi să se mişte într-un domeniu aparte.
Apariţia Bisericii în istorie s-a produs într-o vreme când Statul exista deja. Biserica a apărut, deci, în cadrul Statului, dar nu din iniţiativa acestuia.
Din cele arătate până aici, se vede îndeajuns de limpede că ,,Biserica este o organizaţie social-religioasă deosebită de a Statului, căci ea nu este o creaţie a Bisericii, fiindcă ea nu are preocupările Statului, nu se confundă cu acesta, după cum nu se confundă cu nici o altă formă de organizare socială şi cu nici o instituţie din cadrul aparatului de stat şi nici cu vreo altă formă de organizare para-statală, sau cu oricare alta, oricât de importantă ar fi aceasta” [2].
Statul se deosebeşte esenţial de Biserică; el reprezintă ,,o organizaţie politică prin excelenţă” [3] , în cadrul căreia, la un moment dat, a apărut Biserica.
Anumite reglementări ale Statului au vizat, în mod direct sau indirect, viaţa Bisericii. Asemenea reglementări se găsesc şi în actele normative apărute după 1 ianuarie 1990, iar scopul acestui referat este de a informa asupra lor.
Modalitatea expunerii va fi diversificată, datorită volumului mare de informaţii. Astfel, anumite acte vor fi prezentate cu mici comentarii. Celelalte vor fi doar enunţate, urmând ca, pentru mai multe informaţii, să fie consultat Sectorul canonico-juridic al Episcopiei Buzăului şi Vrancei. Prezentarea va fi făcută în ordinea apariţiei actelor normative, dar şi în funcţie de tipul actului [4] .
Cunoaşterea existenţei şi conţinutului acestor norme juridice este anunţat astfel: ,,Nemo censetur legem ignorare” [5], ceea ce înseamnă că nimeni nu poate să invoce faptul că nu a cunoscut legea.
Activitatea preotului este una foarte complexă, iar sarcina sa de administrator al parohiei [6] trebuie desfăşurată în condiţii de legalitate.
- Constituţia României
În expunerea de faţă, vom porni de la Constituţia României [7], fundamentul legislativ al întregului sistem, pe baza căruia se emit celelalte acte normative, şi fără respectarea căreia nici o lege nu poate intra în vigoare.
Art. 29, pct. 1, 2, 3 şi 5 consacră libertatea credinţelor religioase, libertatea conştiinţei şi a posibilităţii de organizare şi funcţionare a cultelor, potrivit statutelor proprii. De asemenea, este consacrat ,, principiul autonomiei bisericeşti”.
Aceste principii au o valoare recunoscută pe plan internaţional, fiind recomandate prin Declaraţia universală a drepturilor omului [8], însă sunt exprimate în termeni foarte generali. Inexistenţa unei Legi a cultelor a făcut aceste principii inutilizabile, ele dând naştere la un număr de drepturi, fără a specifica şi obligaţiile ce le corespund. Acesta a dus la un prozelitism agresiv din partea ,,noilor veniţi”, care au profitat de împrejurările create după evenimentele din decembrie 1989. Biserica Ortodoxă Română apare descoperită în faţa acestei realităţi, neavând posibilitatea de a se apăra împotriva unei adevărate invazii a sectelor, pentru că orice acţiune a sa este catalogată ca fiind împotriva drepturilor omului.
Concluzia ce se poate trage de aici este că, fără o Lege a cultelor, aceste principii democratice nu se vor putea aplica corect.
- Decrete-legi
Decret-lege nr. 126/1990 – privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma [9]
Art. 3 stabileşte situaţia juridică a locaşurilor de cult şi a caselor parohiale, foste proprietăţi greco-catolice, care nu pot fi revendicate [10] decât prin Comisia de dialog a celor două culte religioase.
Prevederile acestui articol au fost încălcate în câteva cazuri, încercându-se rezolvarea chestiunii prin introducerea unor acţiuni revendicative la instanţele civile (ex. Catedrala din municipiul Cluj-Napoca).
Deşi acţiunea de revendicare a bunurilor imobile este imprescriptibilă, raporturile patrimoniale în cazul în speţă sunt sub incidenţa Legilor 31 si 32/1954, privind persoanele juridice şi dizolvarea acestora [11].
Decretul 358/1948, pentru stabilirea situaţiei fostului cult greco-catolic dispune următoarelor: ,,În urma revenirii comunităţilor locale ale cultului greco-catolic în cultul ortodox român, unităţile administrative centrale, instituţiile şi organizaţiile fostului cult greco-catolic (protopopiate, eparhii, mitropolie, instituţii) încetează de a mai exista. Toate bunurile mobile şi imobile trec în proprietatea Statului cu excepţia expresă a averii fostelor parohii” [12] .
După încercările nereuşite ale uniţilor de a-şi rezolva problema folosind puterea politică prin proiectul de lege ,, Boilă” [13] , sau prin încercarea legislativă a lui Ioan Moisin [14], care a propus modificarea legii de care ne ocupăm, astăzi, funcţionează o comisie paritară de dialog care analizează situaţiile, de la caz la caz, renunţând la invocarea principiului ,, restitutio in integrum” [15].
Dacă Legea cultelor ar fi fost votată, lucrurile s-ar fi rezolvat în mod firesc şi echitabil, fără ca actul să fie retroactiv. Art. 57 din proiectul ce a fost propus Parlamentului prevede următoarele: ,,În cazul în care majoritatea sau toţi credincioşii unui cult religios trec la un alt cult religios, patrimoniul uniăţilor locale de cult trece în proprietatea cultului religios adoptat. Dacă numărul credincioşilor care trec la un alt cult religios este mai mic de jumătate plus unul, patrimoniul rămâne în proprietatea cultului părăsit, iar credincioşii care au plecat vor fi despăgubiţi în cotă parte”.
- Legi [16]
Legea nr. 18/1991 – privind fondul funciar [17]
În baza acestei legi s-a reconstituit, în parte, dreptul de proprietate al unităţilor de cult, iar astăzi, parohiile ce deţin pământ (până la 5 ha) îl stăpânesc ca efect al acestei legi.
Reparaţia era necesară, deoarece, în anul 1848, Biserica a fost deposedată de peste 50.000 ha teren arabil [18].
Actul normativ a fost modificat şi completat prin Legea nr. 169/1997 şi respectiv, prin Legea nr. 1/2000 care a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 8, din 12 ianuarie 2000.
Legea nr. 1/2000 foloseşte noţiunile de retrocedare, reconstituire şi revendicare. Art. 23 din lege se referă la dreptul organelor reprezentative ale unităţilor de cult, la redobândirea şi reconstituirea suprafeţelor de teren agricol în următoarele suprafeţe:
-până la 200 ha, Centrul patriarhal;
-până la 100 ha, Centrele eparhiale;
-până la 50 ha, protoieriile;
-până la 50 ha, mânăstirile şi schiturile;
-până la 10 ha, parohiile şi filiile.
Legea prevede şi retrocedarea suprafeţelor de pădure, până la 30 de hectare.
Actualmente, aplicarea legii este blocată.
Legea nr. 82/1991 – Legea contabilităţii [19]
Contabilitatea este un instrument principal de cunoaştere, de gestiune şi de control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute, trebuind să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea unora dintre date, pentru a furniza informaţii necesare bugetului, execuţiei bugetare, spre a putea fi întocmite balanţele financiare.
Unităţile bisericeşti au obligaţia legată să coreleze activitatea lor fiscală şi bugetară cu prevederile legale în vigoare.
Aceasta nu înseamnă, însă, schimbarea sistemului contabil, asemănător celui folosit de persoanele fizice autorizate, care avantajează, prin simplitatea sa, parohiile, care, în marea lor majoritate, nu-şi pot permite să angajeze un contabil, cu carte de muncă sau pe bază de contract de colaborare.
Controlul financiar al Statului nu poate avea în vedere, la parohii, decât modul în care s-au calculat şi s-au vărsat impozitele datorate acestuia.
La nivel de centru eparhial, se depune bilanţ contabil la Administraţia Financiară.
Legea nr. 6/1992 – privind concediul de odihnă şi alte concedii acordate salariaţilor [20]
Personalul bisericesc are dreptul la un concediu anual de minim 18 zile cu respectarea cerinţelor specifice. De asemenea, mai poate beneficia şi de alte concedii (de studiu, medical).
În ceea ce priveşte concediul paternal, deşi din punct de vedere legal este posibil, din punct de vedere canonic nu poate fi acceptat [21].
Legea nr. 103/1992 – privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult [22]
Legea este deseori încălcată, datorită sancţiunilor aproape formale, a coruptibilităţii organelor de control sau al încadrării acestor obiecte în categoria obiectelor de artizanat, a bijuteriilor sau a celor de ceremonial (ex. firmele care comercializează lumânări justifică acest lucru prin faptul că produsele în cauză sunt lumânări de ceremonie).
Există o Circulară a Episcopiei Buzăului şi Vrancei [23] care îi îndatorează pe preoţi să informeze protoieriile asupra existenţei unor încălcări ale acestei legi.
Legea nr. 52/1993 – privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Ortodoxe Române în sistemul asigurărilor sociale de Stat [24]
Acest act normativ abrogă H.G. nr 607/1992, privind sistemul de asigurări sociale şi pensii al Bisericii Ortodoxe Române, care a fost preluat de Stat. Art. 1 al actului afirmă că fondurile Casei de Pensii a Bisericii se varsă în contul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Sumele datorate sistemelor de asigurări sociale sunt oprite pe ştatele de salarii, la nivel de instituţie bisericească, în funcţie de cuantumul stabilit de ultimele reglementări in vigoare. Unităţile plătesc, de asemenea, şi sumele datorate, la nivel de instituţie, pentru angajaţii lor.
Personalul bisericesc are dreptul la pensie de vârstă şi la pensie în caz de incapacitate totală sau parţială de muncă.
Această lege nu justifică, însă, inexistenţa unei Case de ajutor a preoţilor.
Legea nr. 16/1994 – Legea arendării [25]
Potrivit prevederilor acestei legi, unităţile bisericeşti pot arenda suprafeţe de teren agricol.
Despre contractul de arendă, cele mai importante lucruri ce trebuie reţinute sunt cele privitoare la obligaţiile părţilor (proprietarul se obligă să pună la dispoziţie bunul la termenul stabilit şi să-l garanteze de evicţiune, iar arendaşul se poate folosii de bunul în cauză ca de un bun proprietar, trebuie să-şi îndeplinească toate obligaţiile şi să plătească arenda) şi la suportarea riscurilor (riscul pierderii recoltei aparţine ambelor părţi, proporţional cu eventualele benefici; riscul pierderii bunului aparţine numai proprietarului) [26] .
Contractul de arendă se poate încheia numai după consultarea în prealabil a Consiliului Parohial.
Legea nr. 27/1994 – privind taxele şi impozitele locale [27]
Cap. V, art. 27, pct. 2, al. 2, se referă la scutirea locaşului de cult de plata taxelor pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie, inclusiv pentru construcţiile anexe.
Acest beneficiu al legii înlesneşte efectuare de construcţii, scutind unităţile de cult de plata unor sume importante.
Tot la scutiri se referă şi Anexa nr. 2, pct. 2, 3 şi 4. Conform acestor articole, clădirile monument-istoric, locaşurile de cult şi construcţiile şi amenajările funerare din cimitire vor fi scutite de impozitul pe clădiri.
Legea nr. 33/1994 – privind sponsorizarea [28]
În principiu, această lege dă dreptul unităţilor de cult care au de realizat lucrări de investiţii (art. 4), să încheie contracte de sponsorizare. Legea funcţionează foarte greu, datorită faptului că nu îi avantajează pe eventualii sponsori (suma este deductibilă în proporţie de 5%, după ce a variat între 2% şi 10%), din cauza Statului, care se teme că va pierde sume importante la buget.
Altă imperfecţiune a legii este aceea că nu pune pe picior de egalitate toate activităţile din viaţa socială (ex. sportul se bucură de anumite privilegii).
Biserica poate beneficia cu dificultate de această lege şi datorită faptului că majoritatea sponsorilor caută promovarea propriei imagini. Prin intermediul Bisericii, acest lucru se poate realiza mai greu sau deloc. De aceea, anumite articole ale acestei legi ar trebui rediscutate.
Noi trebuie să încercăm a schimba mentalitatea celor ce fac un act de binefacere numai cu scopul de a obţine o echivalenţă tot materială.
Legea nr. 10/1995 – privind calitatea în construcţii [29]
Se referă la condiţiile de calitate ce trebuie să le îndeplinească o construcţie şi la documentaţiile ce trebuie întocmite.
Bisericile, fiind instituţii publice de drept privat, se supun condiţiilor impuse de prezenta lege. Art. 25, al. ,,a”, impune un lucru esenţial, şi anume: ,, efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care revin proprietarului, prevăzute, conform normelor legale, în cartea tehnică a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmările a comportării în timp a construcţiilor”.
Există şi un regulament, emis de Secretariatul de Stat pentru Culte, privitor la organizarea şi funcţionarea Comisiei de Avizare a Locaşurilor de Cult.
Legea nr. 48/1995 – privind proclamarea ,,Zilei eroilor” [30]
Art. 1 al legii are următorul conţinut: ,, Se proclamă Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti – ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos – ,potrivit tradiţiei româneşti”.
Festivităţile destinate Zilei Eroilor trebuie să fie precedate de ritualul religios din biserici şi de cel oficiat la cimitire.
Legea nr. 84/1995 – Legea Învăţământului [31]
Conform acestei legi, îşi desfăşoară activitatea Seminariile şi Facultăţile de Teologie Ortodoxă şi se predă Religia în şcolile de stat.
Problema şcolilor confesionale este lăsată pe seama Legii cultelor [32].
Legea nr. 112/1995, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţie pentru locuit, trecute în proprietatea Statului
Legea a produs efecte foarte puţine, iar numărul clădirilor retrocedate de Stat este foarte mic [33].
Legea nr. 7/1996 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare [34]
Legea generalizează sistemul de publicitate imobiliară, renunţându-se la sistemul de transcripţiuni şi inscripţiuni.
Cadastrul general se organizează la nivelul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi la nivelul ţării [35] .
Proprietăţile bisericeşti sunt supuse prevederilor acestei legi, deci, sunt supuse înregistrării cadastrale şi publicităţii imobiliare.
Legea nr. 8/1996 – privind dreptul de autor şi drepturile conexe [36]
Legea mai sus enunţată protejează şi operele din domeniul religios ce au un caracter literar şi artistic.
Dreptul de autor este un drept ce se exercită atât asupra creaţiilor integrale, cât şi asupra părţilor originale dintr-o creaţie.
Legea este aplicabilă atât în cazul operelor comune, cât şi al celor colective.
Nici o lucrare nu poate fi publicată fără acordul autorului sau al editurii care deţine acest drept (atunci când o editură cumpără dreptul de autor, autorului îi rămâne, totuşi, posibilitatea să modifice conţinutul lucrării sau chiar să o retragă după piaţă, plătind daunele provocate), decât din motive ştiinţifice, în mod fragmentar şi cu indicarea locului citării.
Legea îşi găseşte aplicarea şi în cazul picturilor şi al sculpturilor, chiar dacă sunt realizate după norme prestabilite.
Actul normativ are efecte şi în legătură cu modul de impozitare a veniturilor ce se realizează în baza dreptului de autor.
Legea nr. 18/1996 – privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor [37]
Bunurile şi obiectivele bisericeşti nu se bucură de o protecţie specială, fiind protejate de organele specializate pe raza cărora se află.
Legea nr. 75/1996 – privind stabilirea zilelor de sărbători legale nelucrătoare
Aceste legi se supun şi angajaţilor Centrelor eparhiale, cu condiţia ca aceştia să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu.
Legea nr. 114/1996 – Legea locuinţei [38]
Prin aceasta se defineşte şi ceea ce se înţelege prin locuinţa de serviciu (art. 54, al. 2).
Casele parohiale au caracterul unor locuinţe de serviciu, sau de intervenţie – aşa cum le denumeşte noua lege. Actul normativ este în concordanţă cu statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române [39] .
Conform acestei legi, locuinţa de intervenţie se ocupa numai în baza contractului de muncă şi luându-se în consideraţie funcţia îndeplinită de persoana încadrată în muncă. Locuinţa de intervenţie nu poate fi vândută ocupantului (art. 54, al. 3) .
Încetarea contractului de muncă, atrage după sine, în toate cazurile, încetarea contractului de locuinţă [40].
Legea nr. 154/1998 – privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică [41]
Anexele II/2, V, VII/2, VII/3, VIII/1, VIII/2, IX şi IX/2 au fost aplicate în Administraţia Patriarhală, precum şi în celelalte unităţi din Biserica Ortodoxă Română.
Legea nr. 124/27 iulie 1999 – privind sprijinul Statului pentru salarizarea clerului [42]
Anexele 1A, 1B şi 2 au fost aplicate în Administraţia Patriarhală şi în celelalte unităţi din Biserica Ortodoxă Română.
Legea face o remarcă interesantă, prin faptul că specifică posibilitatea reactualizării sumelor date de Stat în mod anual, cu ocazia elaborării bugetului.
Sumele sunt date sub forme de contribuţii şi bugete. Deşi sumele sunt insuficiente, ajung, totuşi, în timp util.
În cazul legii mai apar, ca diferenţieri ale clerului bugetar, următoarele denumiri: ,,debutant”, ,,definitiv”, ,,gradul II” şi ,,gradul I”. Fiecare dintre aceşti termeni au prevăzuţi coeficienţii valorici ce trebuie aplicaţi.
Legea nr. 19/17 martie 2000 – privind sistemul public de pensii şi ale drepturi de asigurări sociale [43]
Aceasta este noua lege a pensiilor. Ea se aplică începând cu data de 01.03.2001, Legea 3/1997 fiind abrogată în mod expres.
Noua lege modifică cuantumul asigurărilor sociale, cumulându-le şi transferând un procent mai mare din datoriile de pe seama angajatorului, în contul angajatului.
S-a modificat, de asemenea, vârsta de pensionare (60 de ani femeile şi 65 bărbaţii), precum şi modul de calcul al pensiilor. Atingerea vârstei standard se va realiza în termen de 13 ani.
Stagiul minim de cotizare pentru dreptul la pensie este de 15 ani, iar stagiul complet este de 35 de ani bărbaţii şi 35 de ani femeile.
Pentru pensie anticipată, stagiul de cotizare trebuie să fie de minim 10 ani şi poate fi solicitată cu maxim 5 ani înainte de împlinirea vârstei legale.
La pensia de urmaş au dreptul copiii (până la vârsta de 16 ani sau până la 26 de ani, în cazul continuării studiilor) şi soţul supravieţuitor (după o convieţuire de minimum 15 ani).
Legea nr. 182/2000 – privind protejarea patrimoniului cultural-naţional mobil [44]
Legea se referă, în mod expres, la bunurile mobile, provenite din dezmembrarea monumentelor istorice şi a bunurilor cu semnificaţie religioasă [45].
Autorităţile competente au obligaţia de a cere, conform normelor internaţionale, redobândirea bunurilor naţionale exportate ilegal, sustrase sau deţinute fără temei legali în diverse colţuri ale lumii (Rusia, Vatican etc.) .
Ordonanţe ale Guvernului (O.G.)
O.G. nr. 27/1992 – privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional [46]
O.G. nr. 68/1994 – prind protejarea patrimoniului cultural-naţional [47]
O.G. nr. 70/1994 – privind impozitul pe profit [48]
Unităţile bisericeşti nu plătesc impozitul pe profitul ce-l obţin din comercializarea obiectelor de cult, din editarea cărţilor bisericeşti şi din alte activităţi specifice.
O.G. nr. 65/1997 – privind regimul paşapoartelor în România [49]
Se aplică şi personalului Bisericii Ortodoxe Române.
O.G. nr. 112/1998 – privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor (organizaţii, culte religioase) şi minorităţilor culturale din România [50]
Ordonanţa mai sus amintită a produs numeroase discuţii, datorită faptului că multe instituţii publice, mai ales şcoli, îşi desfăşoară activitatea în aceste imobile [51].
O.G. nr. 72/2000 – privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri [52]
Prin acest act, se face referire tot la ajutorul financiar oferit Stat, motivaţi de existenţa unui număr important de parohii sărace.
O.G. nr. 73/1999 – privind impozitul pe venit [53]
Dispoziţiile ordonanţei se referă şi la personalul bisericesc.
Astfel, unităţile unde angajatul este încadrat ca titular depun pentru acesta Fişa 1.
Unităţile unde angajaţii lucrează ca suplinitori sau sunt încadraţi la plata cu ora depun pentru acesta Fişa 2.
Ordonanţa mai prevede obligaţia depuneri unei declaraţii pe venitul global, declaraţie ce trebuie să conţină veniturile obţinute din alte surse decât cele salariale.
O.G. nr. 26/2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii [54]
Prin prezenta ordonanţă este înlocuită Legea 21/1924, în baza căreia au fost înfiinţate şi funcţionează fundaţiile ce există până în momentul de faţă.
Ordonanţa fixează cadrul general de înfiinţare şi de funcţionare a asociaţilor şi fundaţiilor. Reglementările ei se aplică şi fundaţiilor şi asociaţiilor ce funcţionează sub clădirea Bisericii Ortodoxe Române. Acestea nu pot funcţiona decât cu binecuvântarea Chiriarhului locului.
O.G. nr. 106/2000 – privind organizarea clerului militar [55]
Clerul militar funcţionează în urma Protocolului încheiat de Patriarhia Română cu diferite instituţii militarizate.
Preoţii militari încă trec printr-o perioadă de provizorat, statutul lor şi drepturile de care trebuie să se bucure fiind încă neaplicate în totalitate (preoţii sunt asimilaţi corpului ofiţerilor, după cum urmează: preot de garnizoană categoria I şi asistent – maior; preot de garnizoană categoria a II-a – locotenent-colonel; preot de garnizoană categoria a III-a şi din municipiul Bucureşti – colonel).
Clerul militar se instituie în M. Ap. N., M.I., S.R.I., S.I.E., S.P.P., Serviciul de Telecomunicaţii speciale şi Ministerul Justiţiei (Direcţia Penitenciarelor).
Condiţiile cerute candidaţilor sunt: cetăţenie română, recomandarea de la cultul legal constituit, licenţiat în Teologie Pastorală şi doi ani de activitate bisericească (cel puţin).
Ordonanţe de urgenţă (O.U.G.)
O.U.G. nr. 44/1997 – privind suspendarea impozitului pe venitul agricol.
O.U.G. nr. 40/1999 – privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţie de locuit.
O.U.G. nr. 17/2000 – privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar
Ordonanţa se aplică şi personalului bisericesc.
O.U.G. nr. 94/2000 – privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
Ordonanţa este în analiza Parlamentului României. S-a propus modificarea Art. 4, al. 1, care limitează la 10 numărul maxim de imobile ce pot fi supuse retrocedării, în sensul ca acest număr să fie nelimitat.
Hotărâri ale Guvernului (H.G.)
H.G. nr. 85/1991 – privind stabilirea tarifelor de bază lunare, pe metru pătrat, la chiriile pentru spaţiile cu altă destinaţie din fondul locativ de Stat, precum şi la spaţiile comerciale, spaţiile administrative, sedii, organisme şi organizaţii [56]
În situaţii similare, pot fi aplicate prevederile legii şi în unităţile Bisericii Ortodoxe Române.
H.G. nr. 38/1999 – privind amplasarea Catedralei Patriarhale [57]
H.G. nr. 116/1999 – privind aprobarea ,,Normelor metodologice” pentru aplicarea O.G. nr. 73/1999, privind impozitul pe venitul global
Oronanţa a făcut obiectul unei ample campanii de informare. Pentru lămuriri corespunzătoare, recomandabilă este lucrarea: Ghidul pentru impozitul pe venitul global [58].
Venitul anual global impozabil reprezintă suma veniturilor nete, realizate din activităţi independente, din salarii sau din cedarea folosinţei bunurilor.
Din aceste sume se fac deduceri anuale suplimentare (art. 12), şi deduceri pentru copiii şi soţia aflaţi în întreţinere (art. 3, lit. ,,a”, ,,b”).
Nu sunt impozabile indemnizaţiile, ajutoarele şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială acordate din bugetul de Stat, sumele primite cu titlu de moştenire şi donaţie (aici pot fi încadrate celelalte benefici de care se bucură clericii), veniturile din agricultură şi silvicultură.
H.G. nr. 1070/1999 – privind aprobarea ,,Normelor metodologice” pentru aplicarea Legii nr. 142/1999 – privind sprijinul Statului pentru salarizarea clerului.
H.G. nr. 28/2000 – privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor [59]
Ministerul denumit al Culturii şi Cultelor are un Secretariat de Stat pentru Culte.
Se produc modificări structurale şi în cadrul Direcţiei judeţene de cultură. Aceste modificări sunt motivate prin procesul de descentralizare ce-l impune Legea administraţiei publice locale [60]. Acest proces duce la o deplasare a accentului de la relaţia Biserică-Stat la relaţia Biserică-comunitate.
H.G. nr. 231/2001, pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară
Actul normativ stabileşte salariul minim brut pe ţară la 1.400.000 lei. Hotărârea are valabilitate în perioada 1 martie 2001 – 1 martie 2002. H.G. nr. 1166/2000, care stabilea salariul minim brut pe ţară la 1.000.000 lei, se abrogă.
Consecinţele acestei Hotărâri sunt importante, deoarece numai pot exista salarii sub limita stabilită
Concluzii
Enumerarea acestor acte normative scoate în evidenţă un anumit specific al raportului Bisericii cu Statul, raport influenţat de condiţiile vieţii actuale.
Prin receptarea acestor legi, Biserica împărtăşeşte, împreună cu Statul, soarta vieţii sociale, încadrându-se în orânduirea social-politică şi lucrând în condiţiile veacului actual, fără a renunţa la specificul ei, rămânând, ca origine, ca rost şi obiceiuri, identică doar cu sine însăşi.
Legislaţia statului privitoare la Biserică este compusă din două tipuri de norme: pe de o parte, sunt norme cu caracter general, ce se referă în mod indirect la Biserică, pe de altă parte, există norme care se referă direct la aceasta.
Legile sunt de multe ori pline de incoerenţă şi lipsite de eficienţă, scoţând la iveală un Stat incapabil să aplice propriile măsuri legislative.
Legislaţia română actuală scuteşte Biserica de anumite taxe şi impozite, şi nu de puţine ori a acordat sprijin la ridicarea unor locaşuri de cult [61], însă nu o ajută să-şi redobândească, în mod satisfăcător, dreptul de proprietate asupra bunurilor ce le-a deţinut.
Sistemul legislativ actual se mai caracterizează prin absenţa unei Legi a cultelor ce ar trebuii să fie constituţia întregii vieţi religioase din România.
Cunoaşterea actelor normative ce fac referire la cultele religioase, promulgate începând cu 1 ianuarie 1990 uşurează munca în administraţia parohială şi dă siguranţă preotului paroh că tot ce întreprinde este legal, deoarece legile de Stat sunt izvoare fundamentale ale Dreptului bisericesc [62].
NOTE BIBLIOGRAFICE :
[1] I. Stan, Relaţiile dintre Biserică şi Stat, în ,,Ortodoxia”, an. IV (1952), nr. 3-4, p. 356
[2] Ibidem
[3] Pentru a vedea cum este definit Statul, vezi: A. Popescu, Teoria Dreptului, Editura ,,România de mâine”, Bucureşti, 1998, pp. 127-160; V. Iliescu, Statul – utopie şi realitate, Editura ,,Dacia”, Cluj-Napoca, 1998
[4] Sistemul legislaţiei este ansamblul tuturor actelor normative structurale după diferite criterii. Structurate pe verticală sunt: Constituţia, legile, decretele, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, ordinele miniştrilor, hotărârile consiliilor judeţene şi locale, dispoziţiile primarilor etc., iar pe orizontale sunt structurare în funcţie de autoritatea care le emite. Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinale. Guvernul emite legi şi ordonanţe etc. Comparând sistemul dreptului cu sistemul legislaţiei, nu se poate vorbi de o suprapunere, dar se pot constata anumite asemănări şi corelări. De exemplu, Codul civil reglementează instituţii juridice ce fac obiectul ramurii dreptului civil, dar nu poate fi concepută o egalitate mecanica a dreptului civil cu codului civil. Vezi : A. Popescu, Teoria Dreptului, Editura ,,România de mâine”, Bucureşti, 1998, p. 171
[5] C. Bulai, Drept penal, pp. 271-272; G. Antoniu, revista de drept penal, an. I (1994), pp. 13-23; C. Mitrache, Drept penal român, Editura ,,Şansa”, Bucureşti 1997, p. 125
[6] Despre rolul de administrator al preotului în parohie, vezi: I. Ivan, Bunurile bisericeşti în primele 6 secole (teză de doctorat), Bucureşti, 1937
[7] Despre Constituţie şi principiile ei, vezi: Gh. Uglean, Curs de drept constituţional şi instituţii politice, Editura ,,Proiema”, Baia Mare, 1996; C. Ionescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura ,,Lumina Lex”, Bucureşti, 1997. Despre istoria constituţională a României, vezi: E. Focşneanu, istoria constituţională a României (1859-1991), Editura ,,Humanitas”, Bucureşti , 1998; P. Constantinescu-Iaşi, reforma Constituţiei. Constatări istorico-juridice, Bârlad, 1923; I. Muraru, Constituţiile României, Bucureşti, 1980
[8] Vezi: Declaraţia universală a drepturilor omului, art. 18 şi 19
[9] M.O., nr. 54/24 aprilie 1990
[10] Legea a fost încălcată; vezi: Decizia 23/27 aprilie 1993
[11] Vezi: Gh. Beleiu, Drept civil, Editura ,,Şansa”, Bucureşti, 1993
[12] Pentru lămurirea problemei, vezi: I. N. Floca, Aspecte ale relaţiei Bisericii Ortodoxe Române cu grupul de episcopi şi ordinari care ridică pretenţii şi revendicări patrimoniale, în ,,B.O.R.”, an. CVII (1990), nr. 1-2, pp. 52-63
[13] Vezi: M. Boilă, Din nou în Agora după jumătate de veac, Editura ,,Dacia”, 1999; Redacţia, Legea Boilă, Scânteia care poate aprinde şi amplifica conflictul, în ,,Glasul Adevărului”, an. VIII (1997), nr. 80-82, pp. 34-40
[14] Vezi: Pr. Costică Panaite, Greco-catolicii, din nou în atac!, în ,, Glasul Adevărului”, an. IX (1998), nr. 86-88, pp. 54-59
[15] Principiul mai sus amintit constă în punerea părţilor în situaţia anterioară, lucru imposibil şi nefiresc în aceasta speţă. Date cu privire la patrimoniul Bisericii Greco-Catolice, vezi în: ,,Transilvania Jurnal”, 3 august, 1998, p. 3; Cotidianul, 21 octombrie 1998, p. 2
[16] Despre lege ca noţiune juridică, vezi: A. Popescu, Teoria dreptului, Editura ,,România de mâine”, Bucureşti, 1998 şi N. Popa, Teoria generală a dreptului, Editura Universităţii Bucureşti, 1992
[17] M.O.,nr. 37/20februarie 1991. Despre modul de aplicare a acestei legi, vezi: A. Popescu, D. Cornoiu, Drept funciar, Editura ,,România de mâine”, Bucureşti, 1999
[18] Vezi: datele publicate sub titlul: Pământul clerului. 70.000 de ha pentru Biserica Ortodoxă, în ,,Curentul” 18 august 1998, nr. 2
[19] M.O., nr. 265/27 dec. 1991. Despre sistemul contabil în vigoare, vezi: Gh. Creţoiu, I. Bucur, Contabilitate, Editura ,,Actami”, Bucureşti, 1997.
[20] M.O., nr. 16/10 februarie 1992
[21] Din interpretarea canonului 59 Ap., poate reieşi acest lucru. Vezi: Arhid. Dr. I.N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Sibiu, 1993
[22] M.O., nr. 224/1 octombrie 1992
[23] Circulara nr. 2/februarie 2001
[24] M.O. nr. 157/12 iulie 1993
[25] M.O., nr. 91/7 aprilie 1994. Despre contractul de arendă, vezi: F. Deak, Contracte speciale, Editura ,,Actami”, Bucureşti, 1997
[26] Vezi: C. Turianu, Probleme speciale de Drept civil, Editura ,,România de mâine”, Bucureşti, 1999, pp. 184-189
[27] M.O., nr. 127/24 mai 1994 şi republicată în M.O., nr. 273/22 iulie 1998
[28] M.O., nr. 129/25 mai 1994
[29] M.O., nr. 12/24 ianuarie 1995
[30] M.O., nr. 107/31 mai 1995
[31] M.O., nr. 167/31 iulie 1995
[32] Despre această chestiune, vezi: R. Preda, Biserica în Stat, Editura ,,Scripta”, Bucureşti, 1999, p. 66
[33] Ibidem
[34] M.O., nr. 61/26 martie 1996
[35] I. Filipescu, Dreptul civil-dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Editura ,,Actami”, Bucureşti, 1998, pp. 277-292
[36] M.O., nr. 60/26 martie 1996
[37] M.O., nr. 75/11 aprilie 1996
[38] M.O., nr. 21/octombrie 1996
[39] Vezi: Revista Română de Drept, an. 1974, nr. 10
[40] Vezi: F. Deak, Contractul de închiriere a locuinţei, Editura ,, Actami”, Bucureşti, 1997, pp. 59-60
[41] M.O., nr. 266/16 iulie 1998
[42] M.O., nr. 361/29 iulie 1999
[43] M.O., nr. 140/1 aprilie 2000
[44] M.O., nr. 530/27 octombrie 200
[45] Despre legile care au avut ca scop protejarea patrimoniul naţional de-a lungul timpului, vezi: N. Dură, Măsuri întreprinse de autoritea de stat privind ocrotirea patrimoniului cultural naţional, în ,,Biserica Ortodoxă Română”, an. CI (1983), nr. 7-8, pp. 542-557
[46] M.O., nr. 215/28 august 1992
[47] M.O., nr. 247/31 august 1994
[48] M.O., nr. 246/31 august 1994
[49] M.O., nr. 226/31 august 1994
[50] M.O., nr. 324/29 februarie 1998
[51] Peste 80% din cele 1586 de imobile care au aparţinut cultelor erau integrate în reţeaua naţională de învăţământ (date preluate după relatarea Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, în ,,Transilvania Jurnal” din 20 noiembrie 1998). Vezi: Laura Ciobanu, Moment crucial, azi, în Comisia de învăţământ a Camerei. Cultele religioase ar putea obţine 1500 de clădiri, în ,,Cotidianul”, 21 octombrie 1998, p. 2
[52] M.O., nr. 407/9 august 2000
[53] M.O., nr. 419/31 august 1999
[54] M.O., nr. 39/31 august 2000
[55] M.O., nr. 106/31 august 2000
[56] M.O., nr. 36/20 februarie 1991
[57] M.O., nr. 31/27 ianuarie 1999
[58] Vezi, de asemenea: Gh. Ialomiţeanu, M. Holon, Ghidul pentru impozitul pe venitul global, Editura ,,Transilvania Expres”, Braşov, 2000
[59] M.O., nr. 35/19 ianuarie 2000
[60] Legea nr. 215/2001, publicată în M.O., nr. 24/23 aprilie 2001
[61] Vezi, spre exemplificare: H.G. 121/20 februarie 1996; H.G. 1219/22 noiembrie 1990; H.G. 1391/9 decembrie 1996 etc.
[62] Vezi: Arhid. Dr. I.N. Floca, Drept canonic ortodox, vol. I, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1990, pp. 81-82
1 comments
Fratele meu mi-a sugerat ca s-ar putea sa-mi placa acest blog. Avea perfecta dreptate. Aceasta postare mi-a facut ziua. Nu va puteti imagina cat timp am petrecut pentru aceasta informatie! Multumiri!