Teste de evaluare pentru elevii școlilor sanitare

    Avatar photo
    Paul Negoita
    • noiembrie 29, 2022

    Farmacologie

     

    1. Precizati calea şi locul de administrare ale produsului Nitroderm TTS:
    1. per os
    2. sublingual
    3. perfuzie i.v.
    4. per cutanat la nivelul toracelui
    5. per cutanat la nivelul antebraţului

     

    1. Singura tetraciclină recomandabilă în caz de insuficienţă renală este:
    1. doxiciclina
    2. tetraciclina
    3. rolitetraciclina
    4. meticilina
    5. minociclina

     

    1. Sunt barbiturice hipnotice, cu durată şi latenţă scurte:
    2. hexobarbital;
    3. ciclobarbital;
    4. amobarbital;
    5. pentobarbital;

     

    1. Acidul acetilsalicilic are următoarele reacţii adverse:
    2. efect proulcerigen;
    3. microhemoragii;
    4. bronhoconstricţie;
    5. euforie;
    6. reacţii alergice cutanate.

     

    1. Efectele secundare ale pilocarpinei, după administrarea în sacul conjunctival pot fi:
    2. hipersalivaţie;
    3. arsuri epigastrice;
    4. hipersudoraţie;
    5. colici;

     

    1. Notaţi afirmaţiile corecte :
    2. antiacidele se administrează la intervale de 1-2 ore, faţă de alte medicamente;
    3. perfuzia cu carbonat acid de sodiu creşte eliminarea renală a alcaloizilor, în intoxicaţii;
    4. alcoolul sub 10% creşte efectul antiacidelor;
    5. antiacidele diminuă absorţia pentru tetraciclină, digoxin, floruri;
    6. antiacidele cresc absorbţia pentru teofilină.

     

    1. Acetazolomida nu are acţiunile:
    2. diuretică;
    3. creştere a presiunii intraoculare;
    4. stimulare SNC;
    5. scădere a secreţiei de acid clorhidric;
    6. scădere a secreţiei pancreatice.
    1. Metildopa are contraindicaţie majoră în:
    1. hipertensiune arterială severă
    2. tahicardie
    3. constipaţie cronică
    4. glaucom
    5. insuficienţă hepatică

     

    1. Calea de administrare rectală a medicamentelor:
    1. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic
    2. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale
    3. se recomandă pentru pacienţii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie

     

    1. Comparativ cu diazepamul, medazepamul prezintă:
    2. efect tranchilizant mai redus;
    3. efect miorelaxant mai intens;
    4. efect anticonvulsivant mai redus;
    5. somnolenţă de intensitate mai redusă;
    6. T ½ scurt.

     

    1. Inhibă reabsorbţia Na+ la nivelul segmentului ascendant al ansei Henle:
    2. furosemid;
    3. acid etacrinic;
    4. bumetanid;
    5. clopamida;

     

    1. Durata lungă de acţiune, mai mare de 24 ore, au diuretieile:
    2. clortalidona;
    3. clopamida;
    4. spironolactona;
    5. indapamida;
    1. Acidul acetilsalicilic are următoarele contraindicaţii, cu o excepţie:
    1. ulcer gastro-duodenal
    2. diateză hemoragică
    3. alergie la salicilaţi
    4. cardiopatie ischemică
    5. astm bronşic

     

    1. Următoarele tetracicline sunt din generaţia I cu excepţia:
    1. tetraciclină
    2. clortetraciclină
    3. demeclociclină
    4. doxiciclină
    5. oxitetraciclină

     

    1. Dintre antibioticele următoare, unul nu are absorbţie digestivă semnificativă:
    1. tetraciclina
    2. rifampicina
    3. eritromicina
    4. oxacilina
    5. kanamicina

     

    1. Derivaţii de magneziu sunt antiacide caracterizate prin:
    2. efect neutralizant;
    3. efect adsorbant;
    4. efect laxative;
    5. frecvent dau tulburări cardiovasculare sau neuromusculare;
    6. asocierea cu derivaţi de aluminiu şi de calciu, este contraindicată.

     

    1. Notaţi singura indicaţie terapeutică, corectă pentru sucralfat:
    2. esofagita de reflux;
    3. gastrita;
    4. hiperaciditate gastrică;
    5. profilaxia ulcerului gastro-duodenal;
    6. ulcer duodenal evolutiv, cu nişă ulceroasă.

     

    1. În tratamentul crizei severe şi a stării de rău astmatic se indică:
    2. teofilina, i.v.;
    3. hidrocortizon hemisuccinat i.v.;
    4. oxigen;
    5. hidrocortizon hemisuccinat p.o.;
    6. histaglobină;

     

    1. Notaţi medicamentele care pot fi indicate în astm bronşic asociat cu cardiopatie ischemică:
    2. adrenalină;
    3. efedrină;
    4. bambuterol;
    5. propranolol;
    6. terbutalină.

     

    1. La întreruperea bruscă a administrării antiulceroaselor antihistaminice H2 poate apărea agravarea ulcerului gastro-duodenal, aceasta reprezentând:
    1. toleranţă cronică
    2. sindrom de retragere
    3. intoleranţă dobândită
    4. efect toxic la nivelul aparatului digestiv
    5. efect de ricoşeu („rebound”)

     

    1. Cea mai rapidă cale de absorbţie are loc în cazul administrării:
    1. orale
    2. intrarectale
    3. intramusculare

     

     

    1. Produce midriază:
    1. neostigmina
    2. atropina
    3. ergotamina

     

    1. Precizaţi medicamentele ce trebuie evitate în hipertensiunea arterială, la un diabetic:
    2. enalapril;
    3. hidroclorotiazida;
    4. nifedipina;
    5. propranolol;

     

    1. Precizaţi antihipertensivele care produc efect rebound la întreruperea bruscă a tratamentului:
    2. rezerpina;
    3. terazosin;
    4. doxazosin;
    5. metoprolol;

     

    1. Extractul de Ginkgo Biloba are următorul profil farmacologic:
    2. indicaţii în tulburări circulatorii cerebrale, retiniene, vestibulare şi periefice;
    3. măreşte circulaţia arterială în creier şi membre;
    4. previne agregarea plachetară;
    5. scade rezistenţa capilară şi tonusul venos;
    6. diminuă metabolismul energetic neuronal.

     

    1. Notaţi vasodilatatoarele periferice şi cerebrale ce îmbunătăţesc proprietăţile reologice ale sângelui:
    2. vincamina;
    3. xantinol nicotinat;
    4. cinarizina;
    5. pentoxifilina;

     

    1. Metoclopramid are următoarele efecte secundare :
    2. mişcări distonice ale limbii, feţei şi membrelor;
    3. sindrom diareic;
    4. amenoree, diminuarea libidoului;

     

    1. Purgativele de contact, iritante, pot provoca la administrare prelungită, urmatoarele reacţii adverse:
    2. erupţii cutanate;
    3. colon catartic;
    4. boala laxativelor;
    5. hiperkaliemie;
    6. scăderea eficacităţii cardiotonicelor.

     

    1. Bromhexinul este indicat ca:
    1. anestezic local
    2. antitusiv
    3. expectorant
    4. antihistaminic
    5. miorelaxant

     

    1. Fluorochinolonă cu difuziune înaltă în LCR este:
    1. ofloxacina
    2. pefloxacina
    3. ciprofloxacina
    4. norfloxacina
    5. acidul nalidixic

     

    1. Nistatina are următoarea indicaţie:
    1. stafilococii penicilinorezistenţi
    2. giardioză
    3. lambliază
    4. candidoze superficiale
    5. tricomoniază

     

    1. Afirmaţia greşită pentru clotrimazol este:
    1. acţiunea fungicidă nu persistă câteva zile în piele
    2. aplicat pe piele se absoarbe sistemic
    3. se utilizează în candidoze cutanate
    4. este util în tricomoniaza vaginală
    5. nu se utilizează pentru infecţii fungice sistemice

     

    1. Diureticele tiazidice pot să scadă în sânge:
    2. glucoză;
    3. sodiul;
    4. potasiul;
    5. clorul;

     

    1. Pot produce hiperkaliemie, diureticele:
    2. amilorid;
    3. furosemid;
    4. triamteren;
    5. spironolactona;

     

    1. Prezintă contraindicaţie absolută asocierea eritromicinei cu:
    2. carbamazepină;
    3. acid acetilsalicilic;
    4. teofilină;
    5. atenolol;
    6. rifampicină.

     

    1. Se pot administra ca antituberculoase, antibioticele:
    2. tobramicina;
    3. streptomicina;
    4. bacitracina;
    5. rifampicina;
    1. Care din următoarele efecte adverse apar sub tratamentul cu papaverină:
    1. constipaţie
    2. diaree
    3. cianoză periorală

     

    1. Quarelin conţine:
    1. atropină
    2. drotaverină
    3. pitofenonă

     

    1. Se utilizează ca antihipertensive:
    1. acetilcolina
    2. nitroglicerina
    3. nifedipina

     

    1. Care dintre următoarele medicamente pot agrava ulcerul gastric:
    1. adrenalina
    2. salbutamolul
    3. prednisonul

     

    1. Substanţa activă din preparatul tipizat Nitropector este:
    1. nitroglicerina
    2. nitrit de amil
    3. pentaeritril tetranitrat

     

    1. Scopolamina are următoarele indicaţii:
    2. rău de mişcare;
    3. preanestezie;
    4. boala Parkinson;
    5. ileus paralitic;
    6. adenom de prostată.

     

    1. Contraindicaţiile parasimpatoliticelor sunt:
    2. glaucom;
    3. retenţie urinară;
    4. adenom de prostată;
    5. colici renoureterale;
    6. ileus mecanic.

     

    1. Notaţi simptomele intoxicaţiei cu atropină:
    2. midriază activă;
    3. tulburarea vederii pentru aproape;
    4. retenţieurinară;
    5. hipertermie;

     

    1. Tropicamida, administrată topic la nivelul ochiului produce:
    2. midriază;
    3. cicloplegie;
    4. cefalee si fotofobie;
    5. tulburarea vederii pentru aproape;
    6. scăderea presiunii intraoculare.

     

    1. Esofagita de reflux contraindică:
    1. antiacidele
    2. omeprazolul
    3. metoclopramidul
    4. ranitidina
    5. atropina

     

    1. Dacă nu există altă recomandare, este preferabil ca medicamentele să fie administrate în raport cu mesele:
    1. cu 30 minute înainte de masă
    2. la 1 oră după masă
    3. la 1 oră înainte sau 3 ore după
    4. în timpul mesei
    5. imediat după

     

    1. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în:
    1. polenoze (febra de fân)
    2. ulcer gastric
    3. esofagită de reflux

     

    1. Soluţiile intravenoase respectă următoarele condiţii obligatorii, cu o excepţie:
    1. sterile şi apirogene
    2. izotone sau slab hipertone
    3. pH strict 7,4
    4. fără substanţe hemolitice
    5. fără substanţe ce precipită proteinele plasmatice

     

    1. Ocitocice sunt :
    2. dinoprostum;
    3. salbutamol;
    4. misoprostum;
    5. sulfat de magneziu ;

     

    1. Farmacoterapia metilergometrinei cuprinde :
    2. sarcina;
    3. hemoragii post-partum ;
    4. avort incomplet ;
    5. meno-, metroragii ;
    6. infecţii post-partum.

     

    1. Acetazolamida are următoarele indicaţii terapeutice:
    2. edeme, pentru acţiunea diuretică;
    3. ulcer gastric şi duodenal, pentru efectul hiposecretor gastric;
    4. glaucom, pentru efectul de scădere a secreţiei de umoare apoasă;
    5. antidiuretic în diabet insipid;
    6. anxiolitic, pentru efectul sedative.

     

    1. Diuretice care produc hipomagneziemie, sunt:
    2. triamteren;
    3. hidroclorotiazida;
    4. spironolactona;
    5. furosemid;

     

    1. Heparina:
    2. nu traversează bariera fetoplacentară, nu are efecte teratogene;
    3. se foloseşte cu precauţie în sarcină, mai ales la termen;
    4. se utilizează în embolii arteriale, embolie pulmonară;
    5. este contraindicată în stări de defibrinare însoţite de coagulare intravasculară diseminată.
    6. poate produce hemoragii prin supradozare, antidotul find sulfatul de protamină.

     

    1. Contraindicaţiile vitaminei B12 sunt:
    2. poliglobulii;
    3. diateze hemoragice;
    4. neoplasm;
    5. talasemie;
    6. stări congestive.

     

    1. Corticosteroizii cu durată lungă de acţiune (peste 48 ore) sunt:
    2. hidrocortizon;
    3. prednison;
    4. dexametazon;
    5. betametazon;

     

    1. Care dintre următorii glucocorticoizi sunt secretaţi de către corticosuprarenală:
    2. cortizonul;
    3. hidrocortizonul;
    4. corticosteronul;
    5. aldosteronul;

     

    1. În care dintre următoarele afecţiuni pot fi utili glucocorticoizii:
    2. poliartrită reumatoidă;
    3. şoc anafilactic;
    4. limfoamele maligne;
    5. boala Addison;
    6. diabet zaharat.

     

    1. Care dintre următorii glucocorticoizi nu sunt activi la administrarea locală:
    2. prednisolon;
    3. triamcinolon;
    4. betametazona;
    5. prednison;

     

    1. Contraindicaţii absolute pentru administrarea fierului, sunt:
    2. hemocromatoza;
    3. gravide;
    4. talasemie;
    5. sugari;
    6. gastrite hiperacide.

     

    1. Intoxicatia acută cu fier din preparate antianemice se manifestă prin:
    2. iritaţie gastro-intestinală cu epigastralgie, diaree şi colici;
    3. constipaţie;
    4. acidoză metabolică;
    5. alcaloză metabolică;
    6. citoliză hepatică.

     

    1. Efectul anticoagulantelor orale diminuă la asocierea cu:
    2. barbiturice;
    3. colestiramina;
    4. glutetimida;
    5. anabolizante;

     

    1. Ca antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice se administreaza:
    2. Etamsilat;
    3. carbazocrom;
    4. aprotinina;
    5. vitamina k v.;

     

    1. Nitroglicerina are următoarele caracteristici, cu o excepţie:
    2. biodisponibilitatea per os, înaltă;
    3. efect coronarodilatator;
    4. scade pre- şi postsarcina inimii;
    5. produce venodilataţie mai intensă decât arteriolodilataţia;
    6. scade consumul de oxigen al miocardului.

     

    1. Nitroglicerina poate provoca următoarele reacţii adverse:
    2. cefalee cu caracter pulsatil;
    3. congestie cutanată în jumătatea inferioară a corpului;
    4. lipotimie;
    5. tahifilaxie tiol-independentă;
    6. sindrom de hipersensibilizare la nitriţi.

     

    1. Se utilizează în urgenţe hipertensive:
    2. furosemid;
    3. clortalidon;
    4. nitroprusiat de sodiu;
    5. reserpina;
    6. alfa-metildopa.

     

    1. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje:
    1. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate
    2. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
    3. permite administrarea substanţelor iritante

     

    1. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:
    1. poate produce bronhoconstricţie
    2. nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutiv
    3. efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 grame/zi)

     

    1. Care din următoarele antibiotice este utilizat ca şi citostatic:
    1. doxiciclina
    2. eritromicina
    3. doxorubicina

     

    1. Care componentă din Colebil are acţiune hidrocoleretică:
    1. metenamina
    2. bila uscată
    3. salicilat de sodiu

     

    1. La vârstnici cu HTA ca medicamente de primă alegere pentru etapa I (monoterapia) se preferă:
    1. β-adrenolitice
    2. diuretice
    3. hipoglicemiante

     

    1. Ketotifenul nu este:
    1. antiastmatic
    2. antialergic
    3. antihistaminic H1
    4. adrenomimetic
    5. antagonist al calciului

     

    1. Ibuprofenul are următoarele efecte, cu o excepţie:
    1. analgezic
    2. antiinflamator
    3. antireumatic
    4. antispastic
    5. ulcerigen

     

    1. Între reacţiile adverse ale antiinflamatoarelor nesteroidiene nu figurează:
    1. ulcer gastro-duodenal
    2. gastrită hemoragică
    3. efecte alergice
    4. catabolism proteic
    5. retenţie hidro-salină

     

    1. Este util în criza de angor:
    1. propranolol
    2. verapamil
    3. nitroglicerina

     

    1. Nitrazepamul are următoarele proprietăţi:
    2. derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepină;
    3. hipnoinductor;
    4. activează complexul receptor GABA-A post sinaptic;
    5. T ½ scurt şi durată scurtă;
    6. Reduce durata somnului de tip REM.

     

    1. Notaţi barbituricul utilizat ca anestezic general:
    2. fenobarbital;
    3. ciclobarbital;
    4. tiopental;
    5. pentobarbital;

     

    1. În cazul supradozării insulinei apar următoarele efecte:
    2. tahicardie, hipertensiune arterială;
    3. anxietate, iritabilitate SNC;
    4. foame, greaţă;
    5. fenomene alergice;

     

    1. Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
    2. insulina este inactivată în tubul digestiv;
    3. insulina stimulează glicogenoliza;
    4. insulina este inactivată de insulinază;
    5. insulina creşte utilizarea glucozei;
    6. în diabetul zaharat, insulina reprezintă o medicaţie de substituţie.

     

    1. În cazul secreţiei insuficiente de insulină apar următoarele efecte, cu excepţia:
    2. hiperglicemie;
    3. glicozurie;
    4. poliurie;
    5. scăderea excreţiei de electroliţi;

     

    1. Hipoglicemia produsă de supradozarea insulinei are următoarele manifestări:
    2. tahicardie;
    3. hipertensiune;
    4. anxietate;
    5. creşterea contracţiei de foame;
    6. fenomene alergice.

     

    1. Sulfamidele antidiabetice au următoarele caracteristici farmacocinetice:
    2. se absorb bine după administrarea p.o.;
    3. se leagă de proteinele plasmatice în procent nesemnificativ;
    4. epurarea se face hepatic si renal;
    5. barbituricele le cresc metabolizarea hepatică;
    6. dozele mari de acid acetilsalicilic deplaseaza sulfamidele antidiabetice de pe proteinele plasmatice.

     

    1. Tetraciclina are următoarele proprietăţi farmacologice:
    2. absorbţie p.o. parţială şi variabilă;
    3. absorbţia p.o. redusă în prezenţa alimentelor;
    4. absorbţia p.o. diminuată de lactate şi ioni de calciu;
    5. calea de administrare injectabilă;
    6. depozitare în muşchi.

     

    1. Doxiciclina are următoarele particularităţi farmacologice, comparativ cu tetraciclina:
    2. absorbţia p.o. bună;
    3. absorbţia p.o neinfluenţată de alimente;
    4. concentraţii active 12 ore;
    5. administrare la 8 ore;

     

    1. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:
    2. oxacilina;
    3. dicloxacilina;
    4. nafcilina;
    5. meticilina;

     

    1. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice:
    2. analgezică antipiretică;
    3. antiinflamatoare;
    4. antiagregantă plachetară;
    5. hiperuricemică;
    6. hipercolesterolemiantă.

     

    1. Paracetamolul poate provoca următoarele reacţii adverse:
    2. citoliză hepatică;
    3. icter;
    4. methemoglobinemie;
    5. erupţtii cutanate;
    6. rabdomioliză.

     

    1. Metamizolul este contraindicat în:
    2. ulcer gastric;
    3. leucopnenie;
    4. insuficienţă hepatică;
    5. alergie la pirazolone;
    6. cancer gastric.

     

     

    1. Meprobamatul este:
    2. tranchilizant;
    3. antispastic;
    4. miorelaxant;
    5. indicat în Miastenia Gravis;
    6. indicat în comă alcoolică.

     

    1. Antidotul în intoxicaţia acută cu benzodiazepine este:
    2. naloxon;
    3. flumazenil;
    4. neostigmină;
    5. obidoxima;

     

    1. Ranitidina, are următoarele caracteristici, cu o excepţie:
    2. antihistaminic H2;
    3. indicaţie de elecţie în ulcer duodenal;
    4. inducţie enzimatică a SOMH;
    5. efect advers rebound;
    6. doza = 300 mg x 1/zi (seara).

     

    1. Hidroxidul de aluminiu, administrat timp îndelungat, poate produce următoarele efecte adverse, cu o excepţie:
    2. hipofosfatemie;
    3. osteomalacie;
    4. deficit de fier;
    5. sindrom diareic;
    6. chelarea tetraciclinei.

     

    1. Notaţi efectele adverse ale antiacidelor cu săruri de bismut administrate în doze mari şi timp îndelungat:
    2. constipaţia;
    3. stomatite;
    4. tulburari hepatice şi renale;
    5. bilanţ negativ al fosforului;
    6. bilanţ negativ al fierului.

     

    1. Notaţi efectele care apar la întreruperea bruscă a unui tratament prelungit cu cimetidină:
    2. recăderi cu agravarea bolii;
    3. efect rebound;
    4. ulcer perforat;
    5. tulburări neuropsihice reversibile;
    6. efecte antiandrogenice reversibile.

     

    1. Sunt antiflatulente :
    2. cărbune medicinal;
    3. neostigmina;
    4. carminative vegetale;
    5. difenoxilat;

     

    1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la antidiareice sunt corecte:
    2. sărurile de calciu se administrează în diareea de putrefacţie, 2-10g/zi timp limitat pentru a preveni reboundul acid;
    3. în diareea călătorului se administrează de elecţie săruri de bismut;
    4. diosmectita poate fi folosită ca tratament fiziopatogenic în orice tip de diaree, forme uşoare sau medii;
    5. sulfasalazina este de elecţie în sindromul diareic hemoragic din rectocolită ulceronecrotică;
    6. diosmectita poate fi utilizată din prima zi de viaţă.

     

    1. În tromboza venoasă profundă se utilizează:
    2. aspirina;
    3. alteplaza;
    4. dipiridamolul;
    5. heparina;
    6. dextranul 40.

     

    1. Care dintre următoarele substanţe au acţiune hemostatică locală:
    2. tromboplastina;
    3. fitomenadiona;
    4. sulfatul de protamina;
    5. acidul aminocaproic;

     

    1. Indicaţiile terapeutice ale heparinei, sunt:
    2. tromboflebite;
    3. tromboze şi embolii arteriale;
    4. purpură;
    5. anevrism cerebral;
    6. infarct miocardic.

     

    1. Care dintre următoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene?
    1. ulcer gastro-duodenal
    2. bradicardie
    3. hipotensiune ortostatică

     

    1. Notaţi antitusivele cu potenţial toxicomanogen:
    2. morfina;
    3. dextrometorfan;
    4. codeina;
    5. guaifeneseina;

     

    1. Notaţi antitusivele fără risc de farmacodependenţă:
    2. codeină;
    3. dextrometorfan;
    4. clobutinol;
    5. butamirat;
    6. oxeladina;

     

    1. Notaţi expectorantele bronhosecretolitice, mucolitice:
    2. acetilcisteina;
    3. carbocisteina;
    4. ambroxol;
    5. bromhexin;

     

    1. La întreruperea bruscă a tratamentului cronic cu diuretice de ansă poate să apară:
    2. acidoza hipercloremică;
    3. retenţie hidrosalină;
    4. hiperkaliemie;
    5. edeme;

     

    1. Afirmaţiile corecte pentru oxitocină, sunt:
    2. are efect ocitocic intens pe uterul gravid
    3. are absorbţie bună în administrarea perlinguală;
    4. este contraindicată administrarea în caz de fragilitate uterină;
    5. este activă în administrare orală;
    6. este indicată în hipertonie uterină.

     

    1. Indicaţiile terapeutice ale oxitocinei, sunt:
    2. hemoragii postpartum;
    3. distensie uterină excesivă;
    4. declanşarea travaliului;
    5. hipertonie uterină;
    6. suferinţă fetală.

     

    1. Fenilbutazona poate diminua efectul următoarelor substanţe asociate:
    2. diuretice saluretice;
    3. anticoagulante cumarinice;
    4. antihipertensive;
    5. hipoglicemiante orale;
    6. fenitoina.

     

    1. Din grupa inhibitorilor selectivi ai ciclooxigenazei 2 (COX-2), fac parte:
    2. celecoxib;
    3. diclofenac;
    4. acid mefenamic;
    5. nimesulid;
    6. ketoprofen.

     

    1. Hidrocortizonul este corticosteroid de tip:
    2. natural;
    3. glucocorticoid;
    4. cu durată scurtă;
    5. de sinteză;
    6. exclusiv injectabil.

     

    1. Contraindicaţiile administrării hormonilor tiroidieni sunt:
    2. hipertensiune arterială;
    3. insuficienţă cardiacă;
    4. insuficienţă coronariană;
    5. mixedem;

     

    1. Acţiunile metabolice ale hormonilor tiroidieni sunt următoarele, cu excepţia:
    2. inhibă anabolismul proteic la doze mici;
    3. au acţiune glicogenolitică;
    4. stimulează arderea periferică a glucozei;
    5. activează arderea lipidelor;
    6. diminuă colesterolemia.

     

    1. Contraindicaţii absolute pentru hormonii tiroidieni sunt:
    2. diabet zaharat;
    3. tireotoxicoză;
    4. mixedem;
    5. insuficienţă coronariană;
    6. ulcer gastro-duodenal.

     

    1. Hidroclorotiazida poate creşte în plasmă şi ser următoarele componente, cu excepţia:
    2. amoniac;
    3. acid uric;
    4. magneziu;
    5. glucoza;

     

    1. Indicaţiile terapeutice ale hidroclorotiazei sunt următoarele, cu excepţia:
    2. edeme de orice etiologie ;
    3. glaucom acut congestiv;
    4. hipertensiune arterială;
    5. diabet insipid nefrogen;
    6. hipercalciurie idiopatică.
    1. Notaţi medicamentul stimulator direct al peristaltismului intestinului subţire:
    1. bisacodil
    2. citrat de magneziu
    3. ulei de ricin

     

    1. Care dintre afirmaţiilede mai jos sunt corecte pentru clemastină?
    1. antipruriginos
    2. antianginos
    3. acţiune de scurtă durată

     

    1. Carbamazepina este utilă în:
    1. micul rău epileptic
    2. status epilepticus
    3. marele rău epileptic

     

    1. Notaţi medicamentele antiepileptice:
    2. fenobarbital;
    3. acid valproic;
    4. fenitoină;
    5. etosuximida;

     

    1. Notaţi medicamentele utile în epilepsie:
    2. fenobarbital;
    3. acid acetilsalicilic;
    4. diazepam;
    5. amobarbital;

     

    1. Carbamazepina este indicată în:
    2. marele rău epileptic;
    3. epilepsia psihomotorie;
    4. nevralgia de trigemen;
    5. micul rău epileptic;
    6. status epilepticus.

     

    1. Este un barbituric hipnotic, cu latenţă şi durată medii:
    1. tiopental
    2. ciclobarbital
    3. pentobarbital
    4. fenobarbital
    5. amobarbital

     

    1. Sunt medicamente utilizate în epilepsie:
    2. lidocaina;
    3. diazepam;
    4. clonazepam;
    5. amobarbital;

     

    1. Efectele secundare ale morfinei sunt:
    2. greţuri, vărsături;
    3. urticarie;
    4. deprimarea respiraţiei;
    5. sindrom diareic şi micţiuni frecvente;
    6. hipertensiunearterială.

     

    1. Atropina are următoarele indicaţii:
    2. astm bronşic;
    3. spasme si colici gastro-intestinale;
    4. hipersialie;
    5. examenul fundului de ochi;
    6. bradicardie sinusală.

     

    1. Propranololul are următoarele proprietăţi, cu o excepţie:
    2. hidrofilie;
    3. absorbţie digestivă foarte bună;
    4. efectul primului pasaj hepatic mare;
    5. difuziune in SNC;

     

    1. Este antiulceros antiregurgitant:
    2. atropina;
    3. acidul alginic;
    4. sucralfat;
    5. subcitrat de bismut coloidal ;

     

    1. Prometazina are următorul profil farmacologic:
    2. antivomitiv;
    3. antialergic;
    4. anticolinergic central;
    5. antihistaminic H2;
    6. indicat la conducătorii auto.

     

    1. Notaţi medicamentele utilizate ca propulsive (prokinetice) gastrointestinale:
    2. metoclopramid;
    3. domperidon;
    4. neostigmina;
    5. tietilperazina;

     

    1. Atropina şi preparatele cu atropină au următoarele contraindicaţii, cu o excepţie:
    2. glaucom ;
    3. enurezis nocturn ;
    4. constipaţie cronică
    5. retenţie urinară ;
    6. esofagită de reflux şi spasm piloric.
    7. Prezintă T1/2 lung, ce permite o singură administrare pe zi, antihistaminicele:
    8. cetrizin;
    9. alimenazina;
    10. astemizol;
    11. loratadin;
    12. bamipin.

     

    1. Celecoxib are următoarele proprietăţi:
    2. inhibitor selectivi COX-2;
    3. antiinflamator;
    4. indicat în osteoartrita acută şi cronică;
    5. inhibitor nespecific COX-1 şi COX-2;
    6. grupa chimică oxicami.

     

    1. Notaţi antireumaticele cu efect imediat:
    2. antiinflamatoare steroidiene;
    3. antimalarice de sinteză;
    4. antiinflamatoare nesteroidiene;
    5. săruri de aur;
    6. derivaţi tiolici.

     

    1. Precizaţi medicamentele antiinflamatoare:
    2. acid mefenamic;
    3. sulindac;
    4. naproxen;
    5. penicilamina;
    6. săruri de aur.

     

    1. Corticosteroizi cu durată lungă de acţiune (peste 48 ore) sunt:
    2. dexametazon;
    3. prednison;
    4. betametazon;
    5. metilprednisolon;
    6. hidrocortizon.

     

    1. Betametazona este corticosteroid de tip:
    2. mineralocorticoid;
    3. cu durată scurtă;
    4. exclusiv local;
    5. derivat fluorurat;
    6. derivat metilat.
    1. Notaţi antibioticul caracterizat prin nefrotoxicitate:
    1. penicilina G
    2. rifampicina
    3. cloramfenicol
    4. gentamicina
    5. nitrofurantoina

     

    1. Notaţi efectele adverse ale paracetamolului:
    2. methemoglobinemie;
    3. citoliză hepatică;
    4. erupţii cutanate;
    5. rabdomioliză;
    6. nefrită interstiţială cronică la doze mici.

     

    1. Omeprazol are următoarele caracteristici farmacologice:
    2. forma farmaceutică enterosolubilă este recomandată;
    3. induce fotosensibilizare;
    4. blochează ireversibil ATP-aza H+/K+;
    5. stimulator al pompei de protoni;
    6. durată de acţiune scurtă.

     

    1. Sunt antiulceroase indicate exclusiv în ulcere active, cu nişe ulceroase:
    2. famotidina;
    3. sucralfat;
    4. pantoprazol;
    5. subcitrat de bismut coloidal;

     

    1. Sărurile de bismut au indicaţia de elecţie, în diareea:
    2. de iritatie;
    3. din dismicrobism;
    4. din toxiinfecţii alimentare;
    5. de fermentaţie ;
    6. de putrefacţie.

     

    1. Afirmaţia greşită privind metilergometrina este:
    2. absorţie digestivă redusă;
    3. biotransformare intensă;
    4. are efect ocitocic prin stimularea receptorilor adrenergici;
    5. poate produce hipertensiune arterială;
    6. este indicată în hemoragii post partum.

     

    1. Următoarele afirmaţii sunt corecte:
    2. ergometrina are efect vasoconstrictor direct;
    3. metilergometrina este uterotonic prin stimularea receptorilor adrenergici;
    4. la administrarea i. v. metilergometrina poate produce tahicardie;
    5. ergometrina se administrează în hemoragii pospartum;
    6. ergometrina se administrează exlusiv oral.
    1. Precizaţi medicamentul care formează chelaţi insolubili cu metale bi sau trivalente:
    1. penicilină
    2. tetraciclină
    3. amoxicilină
    4. cefalexină
    5. ampicilină

     

    1. Indicaţiile terapeutice ale acetazolamidei sunt următoarele, cu excepţia:
    1. tranchilizant
    2. diuretic
    3. antiglaucomatos

     

    1. Notaţi afirmaţiile corecte pentru nitroglicerină:
    2. se mai numeşte gliceroltrinitrat;
    3. lichid volatil, exploziv;
    4. manipulare diluată 1% în alcool;
    5. comprimatele clasice au termen de valabilitate mare;
    6. de evitat perfuzoarele din sticlă.

     

    1. Diureticele care reţin potasiul sunt:
    2. triamteren;
    3. hidroclorotiazida;
    4. spironolactona;
    5. furosemid;

     

    1. Contraindicaţiile heparinei sunt :
    2. embolii arteriale;
    3. hemofilie;
    4. tromboflebite;

     

    1. Loratadin este medicament cu acţiune farmacodinamică:
    2. analgezică-antipiretică;
    3. antispastică;
    4. antihistaminică H2;
    5. antihistaminică H1;
    6. neuroleptică.

     

    1. Precizaţi medicamentele antiinflamatoare:
    2. acid acetilsalicilic;
    3. diclofenac;
    4. indometacin;
    5. hidroxiclorochina;

     

    1. Precizaţi medicamentele antiinflamatoare:
    2. ibuprofen;
    3. fenilbutazona;
    4. piroxicam;
    5. clorochina;

     

    1. Hipertensivii cu astm bronşic au contraindicație la:
    2. propranolol
    3. prazosin
    4. nifedipina

     

    1. Notați medicamentele care pot să suprime lactația:
    2. bromocriptina
    3. metronidazol
    4. furosemid
    5. paracetamol

     

    1. Analgezicele opioide au ca efecte adverse:
    2. deprimare respiratorie
    3. greață, vomă
    4. diaree
    5. efecte de psihostimulare, până la delir şi convulsii
    6. imunodepresie

     

    1. Preparatul Augmentin conține o asociere penicilină-inhibitor de β-lactamază. Asocierea este reprezentată de:
    2. ampicilină + mecilinam
    3. amoxicilină + acid clavulanic
    4. amoxicilină + sulbactam

     

    1. Metamizolul şi aminofenazona au următoarele acțiuni farmacodinamice comune:
    2. antispastică
    3. antiagregantă plachetară
    4. antiinflamatoare

     

    1. Alegeți afirmațiile corecte:
    2. Tanakan comprimate conține extract standardizat de Vinca minor
    3. Tanakan măreşte circulația arterială în creier şi membre
    4. Stugeron comprimate conține pentoxifilină

     

    1. Benzilpenicilina potasică:
    2. se administrează numai parenteral
    3. se administrează numai în aplicații topice
    4. are timp de înjumătățire foarte lung, necesitând administrare în perfuzii i.v.

     

    1. Care din următoarele antimicotice se utilizează local şi sistemic:
    2. clotrimazol
    3. flucitozina
    4. ketoconazol

     

    1. Alprazolam are denumirea comercială:
    2. Lexotan
    3. Lorivan
    4. Xanax

     

    1. Notați medicamentul antiemetic parasimpatolitic:
    2. scopolamina
    3. clorpromazina
    4. metoclopramida

     

    1. Clorchinaldolul este substanța activă din:
    2. furazolidon
    3. sulfafurazol
    4. saprosan

     

    1. Fenoximetilpenicilina este:
    2. Ospen
    3. Ospexin
    4. Ospamox

     

    1. Travogen crema 1% conține substanța activă:
    2. isoconazol
    3. econazol
    4. ketoconazol

     

    1. Enzimele digestive se administrează:
    2. cu 1-1,5h înainte de masă
    3. în timpul mesei
    4. cu 1-1,5h după de masă

     

    1. Substanța activă din preparatul Mydocalm este:
    2. lioresal
    3. tolperison
    4. clorzoxazon

     

    1. Preparatul tipizat Aspacardin conține:
    2. potasiu şi magneziu
    3. ajmalina
    4. amiodarona

     

    1. Are efect protector direct la nivelul leziunii ulceroase:
    2. omeprazol
    3. acetazolamida
    4. subcitrat de bismuth colloidal

     

    1. Care dintre următoarele diuretice poate produce surditate în caz de supradozare:
    2. hidroclorotiazida
    3. furosemid
    4. manitol

     

    1. Are efect bronhodilatator:
    2. propranolol
    3. neostigmina
    4. adrenalina

     

    1. Factorii de care depinde mărimea vitezei de eliminare sunt:
    2. calea de administrare
    3. concentrația sanguină
    4. structura chimică
    5. vârsta
    6. doar b şi d

     

    1. Digitoxina este un glicozid cardiotonic care are durata si latent:
    2. scurte
    3. mijlocie
    4. lungi

     

    1. Digoxina este un glicozid cardiotonic care are durata si latent:
    2. scurte
    3. mijlocie
    4. lungi

     

    1. Din categoria medicamentelor blocante ale canalelor de sodiu de tip chinidina nu face parte:
    2. prajmalina
    3. lidocaina
    4. procainamide
    5. sparteina

     

    1. Din clasa “blocante ale canalelor de calciu” fac parte:
    2. diltiazem
    3. verapamil
    4. metoprolol
    5. amiodarona

     

    1. Simpatomimetic vasoconstrictor local este:
    2. adrenalina
    3. tolazolina
    4. fentolamina
    5. ergotamine

     

    1. Forma farmaceutică reprezintă :
    2. structura chimică capabilă să producă un efect farmacodinamic;
    3. modul de prezentare al unei substanțe medicamentoase asociate cu substanțele auxiliare potrivite;
    4. substanțe cu semnificație biologică (aminoacizi, glucide, hormoni);

     

    1. În condiții fiziologice, la adultul sănătos, pH-ul conținutului gastric este :
    2. acid
    3. slab basic
    4. neutru

     

    1. Transferul pasiv al substanțelor medicamentoase la nivelul membranelor biologice se realizează:
    2. cu consum energetic;
    3. în sensul gradientului de concentrație;
    4. folosind mecanisme specifice de transport;

     

    1. Efectul de prim pasaj hepatic este evitat în cazul administrării pe următoarele căi:
    2. calea intrarectală
    3. calea intraarterială
    4. calea sublinguală

     

     

    1. Fenomenul de creștere a procentului de enzime microzomale care metabolizează anumite substanțe se numește:
    2. inhibiție enzimatică
    3. reactivitate individuală
    4. inducție enzimatică

     

    1. Eliberarea substanței medicamentoase din forma farmaceutică are loc în faza :
    2. farmacodinamică
    3. farmaceutică
    4. farmacocinetică

     

    1. Ordinea biodisponibilității relative optimale pentru diferite forme farmaceutice administrate per os este:
    2. emulsii U/A>soluții apoase>suspensii uleioase>emulsii A/U
    3. soluții apoase>suspensii apoase>emulsiiU/A>comprimate
    4. soluții apoase>emulsiiA/U>suspensii>comprimate

     

    1. Creșterea pH-ului gastric are următoarele efecte:
    2. crește absorbția gastrică a medicamentelor acide
    3. are loc dizolvarea precoce a preparatelor enterosolubile
    4. scade absorbția gastrică a medicamentelor acide

     

    1. Următoarele sunt modalități de transfer specializat prin membranele biologice:
    2. transport activ
    3. filtrarea
    4. pinocitoza

     

    1. Medicamentele care scad procentul enzimelor microzomale care metabolizează anumite substanțe medicamentoase sunt:
    2. inductoare enzimatice
    3. bioactivatoare
    4. inhibitoare enzimatice

     

    Răspunsuri Farmacologie

     

    1. D
    1. A
    2. B. D
    3. A.B.C.D.E.
    4. A.B.C.D.E.
    5. A.D.E.
    1. C.
    2. E
    1. C
    2.  A.C.D.
    3.  A.B.C.
    1. B.C.D.E.
    2. D
    1.  D
    2.  E
    3.  A.B.C.
    4.  E.
    5.  A.B.C.
    6.  C.E.
    7.  E
    8.  C
    9.  B
    10.  B.D.
    11.  D.E.
    12.  A.B.C.
    13.  B.D.
    14.  A.B.D.
    15.  A.B.C.
    16.  C
    17.  A
    18.  D
    19.  B
    1. C.D.
    2. C.D.
    3. C.
    4. D
    1.  A
    2.  B
    3.  C
    4.  C
    5.  C
    6.  A.B.C.
    7.  A.B.C.
    8.  B.C.D.E.
    9.  A.B.C.D.
    10.  E
    11.  C
    12.  A
    13.  C
    1. C.E.
    2. C.D.
    3. B.C.
    4. D.
    5. B.C.E.
    6. C.
    7. D.
    8. C.
    9. B.C.D.
    10. E.
    11. C.
    12. C.E.
    13. B.C.
    1.  A.C.E.
    2.  A.C.
    3.  B
    4.  A.C
    5.  C
    6.  B
    7.  B
    8.  D
    9.  D
    10.  D
    11.  C
    12.  A.B.C.
    13.  C.
    1. B.C.
    4. B.C.D.
    5. C.D.E.
    6. B.C.
    7. B.C.
    8. B.C.D.E.
    9. B.C.
    1.  A.B.C.D.E.
    2.  B.D.
    3.  A.C.
    4.  B.
    5.  C.
    6.  D.
    7.  A.B.C.
    8.  A.B.C.
    9.  A.B.C.E.
    10.  B.D.
    1. D.
    3. B.E.
    4. A
    5. C.
    6. C.D.E.
    7. B.C.D.
    8. D.
    9. B.C.
    10. C.
    11. C.
    12. D.
    13. B.C.
    14. B.C.
    16. D.
    19. C
    20. A
    21. C
    22. B.C.D.E.
    23. C.
    24. B.C.
    25. E
    26. C.E.
    27. B.C.
    28. B.C.D.E.
    31. B.C.
    32. B.C.
    34. C.D.
    35. B.C.
    36. C.
    37. B.C.
    38. C.
    40. D
    41. B.C.D.
    42. B.C.
    43. D.
    46. D.
    47. B
    48. A
    49. B.C.
    50. C.
    51. B
    53. B.C.
    54. B.C.
    55. A
    56. C
    57. B.D.E
    58. B
    59. A
    60. B
    61. A
    62. C
    63. C
    64. A
    65. C
    66. A
    67. A
    68. B
    69. B
    70. A
    71. C
    72. B
    73. C
    74. B.C.D
    75. C
    76. E
    77. B
    78. B
    79. D
    80. B
    81. A
    82. B
    83. C
    84. C
    85. C
    86. B
    87. A
    88. A
    89. C

     

     

     

     

     

    Propedeutică

     

    1. Temperatura de conservare a siropurilor este, conform FR X, de:
    2. 2-8 grade;
    3. 8-15 grade;
    4. 15-25 grade;
    5. 30-40 grade;
    6. temperatura nu are importanţă la conservarea siropurilor.

     

    1. Conform FR X, unguentele se conservă:
    2. în recipiente bine închise, la rece;
    3. în recipiente bine închise, la loc răcoros;
    4. în recipiente bine închise, la cel mult 25 grade;
    5. în recipiente închise etanş, la rece;
    6. în recipiente închise etanş, la loc răcoros.

     

    1. Masa gelatinoasă, folosită ca bază de supozitor, are următoarele caracteristici:
    2. este lipofilă;
    3. este naturală;
    4. este higroscopică;
    5. se poate prelucra prin toate cele trei metode folosite la prepararea supozitoarelor;
    6. are putere de dispersare a substanţei medicamentoase inferioară excipienţilor graşi.

     

    1. Colirul oficinal cu nitrat de pilocarpină:
    2. conţine 4g% nitrat de pilocarpină;
    3. conţine 2g% nitrat de pilocarpină;
    4. se izotonizează cu clorura de sodiu;
    5. se păstrează la Venena;
    6. are acţiune miotică.

     

    1. Suspensiile utilizate ca preparate nazale:
    2. sunt formulate sub formă de picături nazale sau spray-uri nazale;
    3. sunt destinate instilării sau pulverizării în cavitatea nazală;
    4. se condiţionează numai în recipiente unidoză din cauza stabilităţii lor scăzute;
    5. se condiţionează în general în recipiente multidoză;
    6. pot să prezinte o coalescenţă a fazelor.

     

    1. Pentru picăturile oftalmice sub formă de suspensii sunt valabile următoarele afirmaţii:
    2. nu trebuie să prezinte sediment;
    3. nici o particulă nu trebuie să aibă dimensiunea maximă mai mare de 90 µ , în condiţiile determinării;
    4. nu mai mult de 20 particule pot să aibă o dimensiune maximă mai mare de 25 µ;
    5. cele unidoză nu conţin conservanţi antimicrobieni;
    6. cele multidoză, după deschiderea recipientului, au o perioadă maximă de utilizare de 10 zile.

     

    1. Despre supozitoarele uretrale sunt adevărate afirmaţiile:
    2. au formă sferică sau ovoidală;
    3. au formă cilindro-conică;
    4. au lungimea de 5-10 cm;
    5. au diametrul de 2-7 mm;
    6. se mai numesc şi bujiuri.

     

    1. La prepararea prin topire şi turnare trebuie să cunoaştem:
    2. capacitatea formelor goale;
    3. cantitatea de excipient care umple formele;
    4. cantitatea de excipient dezlocuită de substanţa sau substanţele active;
    5. temperatura la care are loc omogenizarea amestecului;
    6. indicele de saponificare al excipientului.

     

    1. Ce sunt medicamentele magistrale:
    1. medicamente fabricate în industrie
    2. preparate complexe, cu formula concepută de medic
    3. preparate cu formula prevăzută de FR X

     

    1. Ce se înţelege prin „conservare la rece”:
    1. 2-8 grade Celsius
    2. 8-15 grade Celsius
    3. 15-25 grade Celsius

     

    1. Ce concentraţie de zahăr are siropul simplu:
    1. 50 g %
    2. 60 g %
    3. 64 g %

     

    1. O soluţie de boratfenilmercur 0,002% este o soluţie:
    2. 1:1000;
    3. 1:10.000;
    4. 1:20.000;
    5. 1:50.000;
    6. 1:100.000.

     

    1. Preparatele oftalmice semisolide:
    2. se prezintă sub formă de unguente, creme sau geluri sterile;
    3. au substanţe active dizolvate sau dispersate într-o bază de unguent corespunzătoare;
    4. trebuie să fie apirogene;
    5. sunt condiţionate în tuburi, sterilizate, pliabile, prevăzute cu o canulă;
    6. tuburile contin maxim 10 grame de preparat.

     

    1. Conform FR X, pastele sunt unguente-suspensii în care faza dispersată depăşeşte….. din masa unguentului:
    2. 10 %;
    3. 15 %;
    4. 20 %;
    5. 25 %;
    6. 30 %.

     

    1. Conform FR X, cremele sunt unguente-emulsii în care faza apoasă depăşeşte ….. din masa unguentului:
    2. 5 %;
    3. 10 %;
    4. 20 %;
    5. 30 %;
    6. 40 %.

     

    1. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la pulberi, nu sunt corecte:
    2. pot fi considerate sisteme disperse de solid în gaz în care faza dispersată este atât de concentrată încât particulele se ating reciproc;
    3. sunt sisteme disperse eterogene;
    4. particulele componente sunt monodisperse;
    5. particulele componente pot fi deplasate relativ uşor unele faţă de altele şi de aceea se vorbeşte de curgerea pulberilor;
    6. sunt constituite din particule solide, fine, libere, care îşi păstrează caracterele proprii.

     

     

    1. Caracteristicile individuale care pot influenşa răspunsul terapeutic al unui medicament administrat per oral sunt:
    2. sexul;
    3. forma farmaceutică;
    4. vârsta;
    5. starea patologică;
    6. motilitatea gastro-intestinală.

     

    1. Formele farmaceutice parenterale se condiţionează în următoarele recipiente:
    2. fiole de sticlă ;
    3. recipiente presurizate ;
    4. pungi de material plastic ;
    5. fiole-seringi ;
    6. flacoane multidoze.

     

    1. Comprimatele bucale:
    2. sunt preparate unidoză;
    3. au efect sistemic;
    4. se administrează sublingual;
    5. au o formă adecvată modului de utilizare;
    6. au o rezistenţă mecanică corespunzatoare pentru a evita zdrobirea sau ruperea în timpul manipulărilor.

     

    1. Comprimatele efervescente:
    2. conţin amestecuri de acizi (citric sau tartric ) şi carbonat acid de sodiu;
    3. sunt destinate menţinerii sub limbă, respectiv între gingie şi buză;
    4. sunt destinate dizolvării sau dispersării în apă înainte de administrare;
    5. trebuie păstrate în recipiente închise etanş, în prezenţa unei substanţe deshidratante;
    6. pe eticheta produsului trebuie să se specifice că nu se înghit ca atare

     

    1. Calea de administrare orală (enterală) este:
    2. cea mai simplă cale de administrare;
    3. folosită de către bolnavii inconştienti;
    4. folosită pentru administrarea comprimatelor, capsulelor, preparatelor fluide de uz intern;
    5. folosită doar pentru acţiunea locală a substanţei active;
    6. folosită pentru acţiunea sistemică a substanţei active.

     

    1. Excipientu clasic cel mai utilizat la prepararea supozitoarelor este:
    1. untul de cacao
    2. axungia
    3. gelatina

     

    1. FR X prevede sterilitatea următoarelor pulberi:
    1. pudre cosmetice
    2. pentru ulcer gastric
    3. pentru plăgi, arsuri, pielea sugarilor

     

    1. Ce vehicol se foloseşte pentru prepararea picăturilor de ochi în farmacie?
    1. apă distilată proaspăt fiartă şi răcită
    2. apă distilată
    3. ulei de parafină

     

    1. Conform FR X când se utilizează expresia „la temperatura camerei”, conservarea se face în următorul interval  de temperatură:
    2. 0-6 grade
    3. 2-8 grade
    4. 8-15 grade
    5. 15-25 grade
    6. 25-30 grade

     

    1. Conform FR X, băile oculare se prescriu în cantităţi de cel putin:
    2. 5 grame;
    3. 10 grame;
    4. 50 grame;
    5. 100 grame;
    6. nici una din variantele de mai sus.

     

    1. Conform FR X, emulsiile :
    2. au aspect lăptos şi omogen ;
    3. sunt destinate administrării interne sau externe ;
    4. diluate cu faza externă în proporţie de 1 : 10 trebuie să rămână omogene ;
    5. pot conţine stabilizanţi ;
    6. se conservă în recipiente închise etanş.

     

    1. Care din următoarele colire este prevăzut în FR X:
    2. colir cu cloramfenicol 0,5 %;
    3. colir cu clorhidrat de pilocarpină 4%;
    4. colir cu fizostigmină 0,25%;
    5. colir cu sulfat de atropină 1%;
    6. colir cu protargol 2%.

     

    1. Care din următoarele colire se eliberează cu eticheta „Otravă”:
    2. colir cu azotat de argint;
    3. colir cu sulfat de atropină;
    4. colir cu azotat de pilocarpină;
    5. colir cu rezorcină;
    6. colir cu sulfat de zinc.

     

    1. Vâscozitatea unei emulsii depinde în general de:
    2. vâscozitatea fazei externe;
    3. concentraţia fazei interne;
    4. mărimea particulelor fazei interne;
    5. natura şi concentraţia emulgatorului;
    6. metoda de preparare.

     

    1. Care din următoarele unguente prevăzute de FR X se păstrează la Venena:
    2. unguentul cu hidrocortizon acetat 1%;
    3. unguentul cu clotrimazol 1%;
    4. unguentul cu pilocarpină 2%;
    5. unguentul cu fenilbutazonă 4%;
    6. unguentul cu oxid de zinc 10 %.

     

    1. Masa gelatinoasă:
    2. este un amestec în proporţii variabile de gelatină, apă şi glicerol;
    3. se foloseşte pentru prepararea supozitoarelor uretrale;
    4. se pretează îndeosebi la prepararea ovulelor;
    5. este insensibilă la umiditate;
    6. nu poate fi contaminată cu microorganisme.

     

    1. Ovulele pot conţine substanţe active cu acţiune:
    2. antiseptică;
    3. analgezic-antipiretică;
    4. antihemoragică;
    5. antihelmintică;
    6. anticoncepţională.

     

    1. Au monografii în FR X:
    2. ovulele cu nistatin;
    3. supozitoarele cu glicerină;
    4. supozitoarele cu metonidazol;
    5. supozitoarele cu paracetamol;
    6. ovulele cu sintofolin.

     

    1. Conform FR X , supozitoarele cu baze liposolubile trebuie să se topească în apă la 37±2 grade C, în cel mult:
    2. 10 minute;
    3. 20 minute;
    4. 30 minute;
    5. 1 oră;
    6. 2 ore.

     

    1. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în apă la 37±2 grade C în cel mult:
    2. 15 minute;
    3. 30 minute;
    4. 1 oră;
    5. 2 ore;
    6. 3 ore.

     

    1. Cernerea este obligatorie în cazul:
    2. pulberilor care depăşesc masa de 20g;
    3. pulberilor care se aplică pe plăgi, arsuri, pielea sugarilor;
    4. substanţelor la care este specificat un anumit grad de fineţe;
    5. pulberilor care conţin extracte moi;
    6. pulberilor care conţin substanţe higroscopice.

     

    1. Sunt termolabile şi de aceea se încorporează pe cale aseptică în pudre:
    2. acidul salicilic;
    3. tetraciclină;
    4. mentolul;
    5. sulfatiazolul;
    6. acidul boric.

     

    1. 20 grame colir oficinal cu Nitrat de Pilocarpină conţin:
    1. 0,1 grame substanţă activă
    2. 0,2 grame substanţă activă
    3. 0,25 grame substanţă activă

     

    1. Sterilizarea prin căldură uscată se poate realiza la:
    1. 1800C, cel mult 30 minute
    2. 1400C, cel puţin 2 ore
    3. 1400C, cel puţin 1 oră

     

    1. Conform FR X, în dulapul Separanda se păstrează recipientele cu substanţe:
    2. anodine;
    3. eflorescente;
    4. foarte active;
    5. stupefiante;

     

    1. Solvenţii indicaţi în FR X ca fiind cei mai folosiţi, pentru prepararea soluţiilor medicamentoase sunt:
    2. apa;
    3. alcool;
    4. glicerol;
    5. propilenglicol;
    6. uleiuri vegetale.

     

    1. Ce cantitate de zahăr (în grame) este necesară pentru a prepara 3 kg sirop simplu:
    2. 2000;
    3. 1500;
    4. 2500;
    5. 1440;

     

    1. Suspensiile de uz extern sunt denumite:
    2. paste;
    3. pensulaţii;
    4. pomade;
    5. loţiuni;

     

    1. Suspensiile cutanate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    2. să permită absorţia transcutanată a substanţei active;
    3. să fie emoliente;
    4. să adere uşor de piele;
    5. să se usuce rapid
    6. să lase pe locul de aplicare un strat de pulbere fină.
    1. La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc:
    1. coloranţi
    2. conservanţi antimicrobieni
    3. aglutinanţi

     

    1. Câte doze unitare se află în 125 grame soluţie medicamentoasă apoasă cu linguriţă:
    1. 10
    2. 15
    3. 25

     

    1. Conform FR X, unguentul simplu se prepară din lanolină şi vaselină în următoarele proporţii:
    1. 50:50
    2. 90:10
    3. 10:90

     

    1. Ce medicamente se păstrează în dulapul „Venena”:
    1. medicamente anodine
    2. medicamente puternic active
    3. medicamente toxice

     

    1. Ce se înţelege prin „alcool etilic diluat”:
    1. alcool etilic de 95 grade
    2. alcool etilic de 70 grade
    3. alcool etilic de 35 grade

     

    1. Siropul simplu are concentraţia în zahăr:
    2. 40 %
    3. 58 %
    4. 64 %
    5. 48 %
    6. 70 %.

     

    1. Conform FR X, la Separanda se păstrează:
    2. siropul de Balsam de Tolu;
    3. siropul de codeină 0,2%;
    4. siropul simplu;
    5. siropul de mătrăgună;
    6. nici unul din siropurile de mai sus.

     

    1. Ca agent de mărire a vâscozităţii soluţiilor oftalmice se folosesc:
    2. metilceluloza;
    3. boratul de fenilmercur;
    4. alcool polivinilic;
    5. clorobutanul;

     

    1. Băile oculare:
    2. sunt denumite şi ape oftalmice sau loţiuni oculare;
    3. sunt sterile;
    4. pot fi soluţii sau suspensii;
    5. sunt izotonice şi izohidrice;
    6. se prescriu în cantităţi de cel puţin 50 grame.

     

    1. Unguentul cu macrogoli este o bază de unguent:
    2. hidrosolubilă;
    3. grasă;
    4. emulsie U/A;
    5. emulsie A/U;
    6. de absorbţie.

     

    1. Unguentul emulgator hidratat este o bază de unguent:
    2. hidrosolubilă;
    3. grasă;
    4. emulsie U/A;
    5. emulsie A/U;
    6. de absorbţie.

     

    1. Etichetarea recipientului şi ambalajului nu cuprinde:
    1. modul şi calea de administrare
    2. tipul materialului folosit pentru condiţionare
    3. termenul de valabilitate

     

    1. Pentru soluţiile apoase se foloseşte:
    1. apă distilată
    2. glicerină
    3. alcool etilic

     

    1. Conform FR X comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în soluţie acidă de pepsină în cel mult:
    1. 15 minute dacă nu se prevede altfel
    2. 30 minute dacă nu se prevede altfel
    3. 60 minute dacă nu se prevede altfel

     

    1. Conform FR X comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă cu efervescenţă în cel mult:
    1. 10 minute
    2. 5 minute
    3. 15 minute

     

    1. Precizaţi care din următoarele preparate realizate în receptură au o perioadă de valabilitate scurtă, de câteva zile:
    2. pulberi;
    3. supozitoare;
    4. infuzii;
    5. decocturi;

     

    1. Conform FR X când se utilizează expresia „la loc răcoros”, conservarea se face în următorul interval  de temperatură:
    2. 0-6 grade
    3. 2-8 grade
    4. 8-15 grade
    5. 15-25 grade
    6. 25-30 grade

     

    1. Câte grame de perhidrol sunt necesare pentru a prepara 200g apă oxigenată:
    2. 3 grame;
    3. 10 grame;
    4. 5 grame;
    5. 20 grame;
    6. 50 grame.

     

    1. Următoarele prevederi din FR X, referitoare la medicamentele injectabile, sunt valabile, cu excepţia:
    2. sunt sterile;
    3. sunt divizate în fiole sau flacoane;
    4. se administrează parenteral;
    5. se admite adaosul conservanţilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare.

     

    1. Comprimatele se pot acoperi cu:
    2. straturi alcătuite din zahăr;
    3. pelicule subţiri alcătuite din diverse substanţe;
    4. un strat care să nu depăşească jumătate din masa comprimatului;
    5. un strat care să nu depăşească o treime din masa comprimatului;
    6. un strat care să nu depăşească masa comprimatului.

     

    1. Conform FR X, dezagregarea comprimatelor neacoperite trebuie să se producă în apă, în cel mult:
    2. 3 minute;
    3. 10 minute;
    4. 15 minute;
    5. 30 minute;
    6. 60 minute.
    1. Care este concentraţia soluţiei de rivanol folosită ca dezinfectant:
    1. 1 %
    2. 1 ‰
    3. 10 ‰

     

    1. Sub formă de aerosoli de inhalaţie se administrează:
    2. bronhodilatatoare;
    3. antibiotice;
    4. corticosteroizi;
    5. antipiretice;

     

    1. Conform FR X trebuie să fie sterile suspensiile care se aplică pe:
    2. pielea sugarilor;
    3. mucoasa bucală;
    4. plăgi;
    5. arsuri;
    6. mucoasa vaginală.

     

    1. FR X prevede pentru suspensiile injectabile următoarele:
    2. nu trebuie să prezinte sediment;
    3. trebuie să corespundă probei de pasaj cu acul de seringă16;
    4. trebuie să corespundă probei de pasaj cu acul de seringă25;
    5. după preparare se filtrează prin materiale filtrante adecvate;
    6. pentru verificarea aspectului suspensiilor injectabile uleioase se admite o uşoară încălzire înainte de agitare.

     

    1. Unguentul simplu este o bază de unguent:
    2. hidrosolubilă;
    3. grasă;
    4. emulsie U/A;
    5. emulsie A/U;
    6. de absorbţie.

     

    1. Conform FR X, unguentul simplu se prepară din lanolină şi vaselină în următoarele proporţii:
    2. 50:50;
    3. 90:10;
    4. 10:90;
    5. 80:20;
    6. 20:80.

     

    1. Conform FR X, unguentele oftalmice se condiţionează în recipiente care conţin cel mult:
    2. 5 grame unguent;
    3. 10 grame unguent;
    4. 15 grame unguent;
    5. 20 grame unguent;
    6. 50 grame unguent.

     

    1. Conform FR X, unguentele oftalmice se conservă la o temperatură de cel mult:
    2. 8 grade Celsius;
    3. 15 grade Celsius;
    4. 25 grade Celsius;
    5. 40 grade Celsius;
    6. FR X nu face nici o precizare în acest sens.

     

    1. Coform FR X, prepararea bazelor grase de unguent se realizează prin:
    2. topirea componentelor la 37 grade Celsius;
    3. amestecarea până la răcire a componentelor topite şi eventual filtrate;
    4. dispersarea fazei apoase în faza grasă;
    5. dispersarea fazei grase în fază apoasă;
    6. triturarea la mojar a componentelor.

     

    1. Pentru efecte locale la nivelul dermului, formulările dermatologice pot conţine substanţe:
    2. anestezice locale;
    3. antiinflamatoare;

     

    1. Conform definiţiei din FR X, supozitoarele sunt:
    2. preparate farmaceutice moi;
    3. preparate farmaceutice care conţin doze unitare din una sau mai multe substanţe active;
    4. destinate administrării pe cale rectală, vaginală sau uretrală;
    5. exclusiv cu acţiune locală;
    6. conservarea în recipiente închise, la cel mult 25 grade Celsius.

     

    1. Calea de administrare rectală se preferă atunci când:
    2. substanţele active sunt inactivate de secreţiile gastrice sau intestinale;
    3. substanţele active suferă un puternic efect al primului pasaj hepatic;
    4. se urmăreşte o viteză de absorbţie mai redusă decât cea pe cale orală;
    5. nu este posibilă administrarea pe cale orală din cauza vomismentelor sau a obstrucţiilor gastro-intestinale;
    6. se urmăreşte administrarea de durată a medicamentelo în boli cronice.

     

    1. Administrarea rectală se recomandă:
    2. în cazul substanţelor care sunt modificate în contact cu sucurile digestive;
    3. la copii;
    4. în cazul substanţelor care sunt inactivate la nivelul ficatului;
    5. în cazul sfincterelor relaxate;
    6. în caz de alterare a mucoasei gastrice.

     

    1. Supozitoarele vaginale care au masa de 2-4 grame, conform FR X, se prepară cu:
    2. unt de cacao;
    3. gliceride semisintetice;
    4. masa gelatinoasă;
    5. masă de gelatină şi stearină;
    6. plastibază.

     

    1. Conform FR X,supozitoarele vaginale preparate cu masă gelatinoasă trebuie să aiba masa de:
    2. 1-2 grame;
    3. 2-3 grame;
    4. 2-4 grame;
    5. 5-12 grame;
    6. mai mare de 12 grame.

     

    1. Excipienţii pentru supozitoare trebuie să îndeplinească anumite condiţii, cu excepţia:
    2. atât cei graşi cât şi cei hidrofili trebuie să cedeze substanţele active în cavităţile organismului prin topire;
    3. trebuie să fie inerţi din punct de vedere fiziologic;
    4. trebuie să nu prezinte incompatibilităţi cu substanţele active;
    5. trebuie să confere duritatea corespunzătoare supozitoarelor;
    6. trebuie să se poată prelucra prin una dintre metodele folosite la obţinerea supozitoarelor.

     

    1. La prepararea ovulelor prin modelare manuală se pot folosi ca excipienţi:
    2. untul de cacao;
    3. masă gelatinoasă;
    4. masa Estarinum;
    5. stearina;

     

    1. Untul de cacao este un excipient:
    2. natural;
    3. semisintetic;
    4. gras;
    5. autoemulsionabil;

     

    1. Acţiunea supozitoarelor rectale poate fi:
    2. antihemoroidală;
    3. analgezică;
    4. laxativă;

     

    1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarată :
    2. se prepara prin modelare manuală ;
    3. sunt higroscopice ;
    4. se conservă ferit de umiditate ;
    5. sunt destinate administrării rectale ;
    6. au acţiune laxativă.

     

    1. FR X face următoarele precizări cu privire la pulberi:
    2. trebuie să prezinte un aspect uniform;
    3. întinse în strat subţire şi examinate cu lupa (4,5x) trebuie să prezinte aglomerări de particule;
    4. gradul de fineţe al particulelor se determină cu ajutorul sitelor standar;
    5. masa totală pe recipient se determină în cazul pulberilor nedivizate.

     

    1. Proprietăţile reologice ale pulberilor farmaceutice se referă la:
    2. curgere;
    3. comportamentul la tasare;
    4. gradul de diviziune;
    5. densitatea aparentă;

     

    1. Conform FR X, se prepară prin metode care le asigură sterilitatea şi care permit evitarea unei contaminări ulterioare cu microorganisme, pulberile:
    2. care se aplică pe plăgi;
    3. care se aplică pe arsuri;
    4. care se administrează intern;
    5. care se aplică pe pielea sugarilor;
    6. care se aplică pe mucoase.

     

    1. Conform FR X, perlele:
    2. sunt preparate rectale sau vaginale;
    3. au formă sferică sau ovală;
    4. trebuie să se transforme la introducerea în apă într-o masă moale după 30 secunde
    5. conţin substanţe active solide sau lichide
    6. sunt preparate din amidon

     

    1. Următoarele afirmaţii referitoare la capsulele gelatinoase tari sunt adevarate cu excepţiile:
    2. sunt preparate din gelatină;
    3. au forma unor comprimate de dimensiuni mai mari;
    4. se conservă în recipiente bine închise;
    5. conţin de obicei amestecuri de substanţe active sub formă de pulberi sau granulate;
    6. conţin substanţe active în soluţie sau sub formă de pastă.

     

    1. În capsulele gelatinoase tari se pot introduce:
    2. pulberi;
    3. granulate;
    4. pelete;
    5. soluţii;

     

    1. Adjuvantul adăugat în formularea unui comprimat pentru a conferi acestuia o anumită masă este un agent:
    2. dezagregant;
    3. diluant;
    4. lubrifiant;
    5. glisant;

     

    1. Conform FR X, dezagregarea comprimatelor neacoperite trebuie să se producă în apă, în cel mult:
    2. 3 minute;
    3. 10 minute;
    4. 15 minute;
    5. 30 minute;
    6. 60 minute.

     

    1. Din categoria comprimatelor pentru utilizarea în cavitatea bucală, nu fac parte următoarele:
    2. sublinguale;
    3. bucale;
    4. hipodermice;

     

    1. Conform FR X aerosolii farmaceutici:
    2. sunt sisteme disperse omogene la care faza internă este un lichid sub formă de picături fine dispersate în faza externă gazoasă cu ajutorul unor dispozitive special.
    3. sunt sisteme disperse eterogene la care faza internă este un lichid sub formă de picături fine dispersate în faza externă gazoasă cu ajutorul unor dispozitive speciale.
    4. sunt sisteme disperse eterogene la care faza internă este un solid dispersat în faza externă gazoasă cu ajutorul unor dispozitive speciale.

     

    1. Dezavantajele aerosolilor sunt:
    2. acțiune rapidă
    3. poate apărea intoleranța locală
    4. se pot administra în acest mod medicamente neabsorbabile digestive
    5. se poate dirija punctul de atac al medicamentului.

     

    1. În funcţie de mărimea particulelor fazei interne aerosolii care ajung în alveole sunt:
    2. particulele cu diametrul între 10µm şi 20µm
    3. particulele cu diametrul între 5µm şi 10µm
    4. particulele cu diametrul între 20µm şi 30µm
    5. particulele cu diametrul între 1µm şi 5µm

     

    1. Avantajele emulsiilor sunt:
    2. au stabilitate mai mare decât a soluțiilor
    3. au stabilitate mai mică decât a soluțiilor
    4. permit administrarea concomitentă a două lichide nemiscibile
    5. permit mascarea gustului neplăcut a unor substanţe medicamentoase prin introducerea acestora în faza internă;

     

    1. Emulsiile sunt compuse din:
    2. faza dispersată
    3. emulgator
    4. faza dispersantă

     

    1. Conform FR x, suspensiile sunt:
    2. preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau mai multe substanţe active insolubile, suspendate într –un mediu de dispersie lichid şi destinate administrării exclusiv externe.
    3. preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau mai multe substanţe active insolubile, suspendate într –un mediu de dispersie lichid şi destinate administrării exclusiv interne.
    4. preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau mai multe substanţe active insolubile, suspendate într –un mediu de dispersie lichid şi destinate administrării interne sau externe.

     

    1. Cea mai instabilă formă farmaceutică este:
    2. pulberea
    3. suspensia
    4. soluția
    5. unguentul

     

    1. Stabilitatea suspensiilor nu depinde de următorii factori:
    2. dimensiunile particulelor fazei disperse
    3. forma particulelor dispersate
    4. proprietăţile fizico-chimice ale fazei dispersate
    5. vâscozitatea mediului de dispersie
    6. tipul flaconului de condiționare

     

    1. Agenții de suspensie au rolul:
    2. de a favoriza dispersarea
    3. de a mari viteza de sedimentare
    4. de a opri redispersarea sedimentului

     

    1. Conform Fr X, referitor la stabilitatea suspensiilor este menționat următorul aspect:
    2. pot sedimenta în timp dar după o agitare de 10-20 secunde trebuie să se redisperseze şi să-şi menţină omogenitatea pe durata administrării.
    3. pot sedimenta în timp dar după o agitare de 1-2 minute trebuie să se redisperseze şi să-şi menţină omogenitatea pe durata administrării.
    4. pot sedimenta în timp dar după o agitare de 2-3 minute trebuie să se redisperseze şi să-şi menţină omogenitatea pe durata administrării.

     

    1. Supozitoarele uretrale se mai numesc:
    2. ovule
    3. bujiuri
    4. otoconuri
    5. supozitoare rectale

     

    1. Butyrum Cacao reprezintă:
    2. ulei de cacao
    3. unt de cacao
    4. pudră de cacao
    5. soluție de cacao

     

    1. Din categoria gliceridelor semisintetice, pentru prepararea supozitoarelor se folosește:
    2. unt de cacao
    3. masa estarinum
    4. ulei de migdale hidrogenat
    5. supposal

     

    1. Supozitoarele rectale se pot prepara prin:
    2. turnare
    3. presare
    4. modelare manuală

     

    1. După gradul de dispersie al substanţelor active, unguentele se pot clasifica în:
    2. de tip emulsie
    3. de tip suspensie
    4. de tip gel hidrofob
    5. hidrogeluri

     

    1. Din categoria bazelor de unguent liposolubile fac parte:
    2. vaselina albă
    3. seu
    4. ceara galbenă
    5. parafina lichidă

     

    1. Vaselina este miscibilă cu:
    2. parafina lichidă
    3. apa distilată
    4. uleiuri vegetale

     

    1. Cetaceul se mai numește și:
    2. spermaceti
    3. alb de balenă
    4. ceară galbenă
    5. parafină solidă

     

    1. Lanolina este practic insolubilă în:
    2. alcool
    3. apă distilată
    4. parafină lichidă

     

    1. în cazul unguentelor oftalmice, dimensiunea acceptată a particulelor insolubile este:
    2. 90% să aibă un diametru de cel mult 25 µm
    3. 90% să aibă un diametru de cel mult 50 µm
    4. 10% se admite un diametru de cel mult 25 µm
    5. 10% se admite un diametru de cel mult 50 µm.

     

    1. Conform FR X, in privința pH-ului este menționat:
    2. strict 7
    3. 4,5-5,5
    4. 7,5-9,5
    5. 4,5-8,5

     

    1. Unguentul cu sulf are următoarea întrebuințare caracteristică:
    2. antiscabie
    3. antireumatic
    4. antihemoroidal
    5. emolient

     

    1. Pe ambalajul suspensiilor se mentionează:
    2. “A se agita”
    3. “Atenție otravă”
    4. “Așteptați să sedimenteze, apoi utilizați”
    5. “Nu agitați preparatul”

     

    1. Fiolele de tip B, utilizate pentru condiționarea preparatelor injectabile sunt obligatoriu:
    2. de culoare brună
    3. cu fundul plat
    4. cu fundul rotunjit

     

    1. Fiolele de tip B, utilizate pentru condiționarea preparatelor injectabile sunt:
    2. cu fundul plat
    3. cu fundul rotunjit
    4. alungite la ambele capete

     

    1. Conform FR X perfuziile sunt definite ca:
    2. soluţii sau emulsii U/A, izotonice, sterile şi apirogene
    3. soluţii sau emulsii A/U, izotonice, sterile şi apirogene
    4. forme farmaceutice care se administrează în volume de 10 ml sau mai mari

     

    1. Dezavantajele preparatelor perfuzabile sunt:
    2. pot fi folosite şi ca vehicule pentru dizolvarea unor substanţe medicamentoase sau amestecarea de soluţii injectabile de substanţe active, ce se administrează concomitent cu perfuzia, evitându-se iritarea provocată de un alt mod de administrare.
    3. prin administrare de volume mari de lichid i.v. pot apărea edeme pulmonare.
    4. nu se pot administra substanțe nutritive ci doar cele medicamentoase de urgență.

     

    1. În cazul preparării preparatelor perfuzabile, termenul de “blocuri sterile” se referă la:
    2. cutii speciale în care este depozitat produsul final
    3. cutii speciale în care este depozitată substanța activă
    4. spații special amenajate în care are are loc prepararea

     

    1. Conservarea preparatelor injectabile se realizează:
    2. în flacoane bine inchise
    3. ferit de lumină
    4. în flacoane închise etanș

     

    1. Sterilitarea este o condiție obligatorie pentru:
    2. preparatele parenterale
    3. preparatele administrate pe cale orală
    4. preparatele administrate intrarectal
    5. preparatele administrate intravaginal

     

    1. Solutia Ringer:
    2. este utilizată pentru aport de apă și electroliți
    3. este utilizată ca soluţie pentru amestec cu alte medicamente incompatibile pentru administrare intravenoasă (i.v.)
    4. este limpede, de culoare galben deschis

     

    1. Soluția perfuzabilă cu metronidazol:
    2. soluţie limpede, incoloră până la galben deschis
    3. soluţie limpede, incoloră
    4. soluție opacă, galben deschis

     

    1. Soluția perfuzabilă de Glucoză 5% și 10% este indicată în:
    2. stări de denutritie
    3. în tratamentul anumitor infecţii determinate de microorganism
    4. stări de deshidratare fără pierdere de electroliți

     

    1. În cazul soluțiilor perfuzabile, sunt considerați solvenți miscibili cu apa:
    2. alcoolul
    3. uleiul de ricin
    4. glicerina
    5. oleat de etil

     

    1. Picăturile pentru ochi sunt:
    2. preparate farmaceutice sterile, sub formă de soluţii sau suspensii folosite în tratamentul şi diagnosticarea bolilor de ochi
    3. preparate farmaceutice sterile, sub formă de soluţii, emulsii sau suspensii folosite în tratamentul şi diagnosticarea bolilor de ochi
    4. se pot prezenta sub formă de pulberi sterile care se dizolvă sau se suspendă înainte de folosire într-un vehicul steril

     

    1. În cazul picăturilor pentru ochi cu sulfat de atropină 1%, ca și reacții secundare apar:
    2. tulburări de vedere
    3. midriază
    4. creșterea presiunii intraoculare

     

    1. Avantajele preparatelor oftalmice sunt:
    2. efect sistemic
    3. efect rapid
    4. utilizarea unor concentrații mici de substanțe active

     

    1. După natura solventului, colirele se împart în:
    2. colire unidoză
    3. colire multidoză
    4. colire uleioase

     

     

     

     

     

     

    Răspunsuri Propedeutică

     

     

    1. B
    2. C
    3. C
    4. D.E
    5. B.D
    6. C.D
    7. D.E
    8. D
    9. B
    10. A
    11. C
    12. D
    13. B.D.E
    14. D
    15. B
    16. C
    17. C.D.E
    18. C.D.E
    19. D.E
    20. C.D.E
    21. C.E
    22. A
    23. C
    24. A
    25. D
    26. C
    27. B.C.D
    28. D
    29. C
    30. B.C.D
    31. C
    32. B.C
    33. E
    34. C
    35. C
    36. C
    37. C
    38. B.C
    39. B
    40. A
    41. C
    42. B.C.E
    43. E
    44. D
    45. D.E
    46. C
    47. C
    48. C
    49. C
    50. B
    51. C
    52. D
    53. C.E
    54. B.D.E
    55. A
    56. C
    57. B
    58. A
    59. C
    60. B
    61. D
    62. C
    63. D
    64. D
    65. B
    66. C
    67. B
    68. B.C.E
    69. C.D
    70. E
    71. E
    72. C
    73. B
    74. C
    75. B
    76. B.C
    77. C.E
    78. B.D
    79. B.C.E
    80. B
    81. D
    82. A
    83. C
    84. C
    85. B.C
    86. A
    87. C.D
    88. A
    89. B.D
    90. B
    91. E
    92. B.C
    93. B
    94. D
    95. C
    96. B
    97. B
    98. D
    99. D
    100. B.C
    101. C
    102. B
    103. E
    104. A
    105. B
    106. B
    107. B
    108. B
    109. B.C
    110. B
    111. D
    112. C
    113. B
    114. B
    115. D
    116. D
    117. A
    118. A
    119. C
    120. C
    121. A
    122. B
    123. C
    124. C
    125. A
    126. A
    127. A
    128. C
    129. C
    130. C
    131. B
    132. C
    133. C

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Farmacotoxicologie

     

    1. Substanțele incriminate a produce efecte adverse cancerigene sunt :
    2. hidrocarburi policiclice din gudronul de cărbune și fumul de țigară
    3. amine aromatice
    4. citostatice alchilante
    5. toxine produse de mucegaiuri

     

    1. Idiosincrazia poate apărea:
    2. în cadrul unui grup populațional
    3. după contactul cu un medicament alergizant
    4. la bolanvii de anemie hemolitică
    5. în cazul unor anomalii genetice numite enzimopatii

     

    1. Intoleranța dobândită:
    2. e cauzată de boli genetice
    3. are mecanism imunologic
    4. e cauza de apariție a reacțiilor anafilactice
    5. e mai frecventă la bărbați.

     

    1. Agranulocitoza poate fi declanșată de:
    2. metamizol
    3. propranolol
    4. cloramfenicol
    5. levamisol

     

    1. Caracteristici ale toleranței la medicamente:
    2. poate fi înnăscută
    3. provoacă scăderea numărului de globule albe din sânge
    4. constă în sensibilitatea redusă la unele acțiuni ale unor medicamente
    5. în cadrul acesteia apare sindromul de abstinență

     

    1. Substanțe capabile să provoace farmacodependență:
    2. hipnotice și barbiturice
    3. beta-blocante
    4. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
    5. tranchilizante

     

    1. Efectul rebound:
    2. apare în cursul unui tratament de lungă durată
    3. este un efect advers al antiulceroaselor
    4. este declanșat la întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat cu hormoni naturali sau de sinteză administrați la doze terapeutice
    5. este declanșat la întreruperea bruscă a unui tratament de lungă durată cu blocanți ai receptorilor (antagoniști farmacologici)

     

    1. Cortizonul, hormonii estrogeni, contraceptivele hormonale pot avea următorul efect asupra aparatului cardiovascular:
    2. hipotensiune arterială
    3. aritmii ectopice
    4. hipertensiune arterială
    5. insuficiență cardiacă
    6. miocardită

     

    1. Spironolactona are ca efect advers:
    2. hipercalcemia
    3. hipopotasemia
    4. hiponatremia
    5. hiperpotasemia
    6. hipernatremia

     

    1. Următoarele medicamente sunt iritante pentru mucoasa gastrică:
    2. paracetamol
    3. diuretice
    4. metamizol
    5. antiinflamatoare nesteroidiene
    6. antibiotice betalactamice

     

    1. Astmul alergic poate fi declanșat de:
    2. antihistaminice
    3. peniciline
    4. inhibitori ai pompei de protoni
    5. diuretice
    6. teofilină

     

    1. Principala reacție adversă a antibioticelor aminoglicozidice este:
    2. declanșarea astmului bronșic
    3. ototoxicitatea
    4. cataracta
    5. formarea depozitelor corneene
    6. toxicitate hepatică

     

    1. Se recomandă evitarea expunerii la soare (datorită fenomenului de fotosensibilizare) în cazul tratamentului cu:
    2. diuretice tiazidice
    3. paracetamol
    4. contraceptive hormonale
    5. antibiotice beta-lactamice
    6. metildopa

     

    1. Întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat cu decongestive ale mucoasei nazale (nafazolina, oximetazolina) provoacă:
    2. vasodilatație sistemică
    3. cefalee
    4. glaucom
    5. hipertensiune arterială
    6. congestie și obstructie nazală de rebound

     

    1. Pacient cu tuse uscată persistentă însoțită uneori de obstrucție nazală, apărută în urma cu două luni, se prezintă la farmacie pentru recomandarea de tratament antitusiv. În urma anamnezei se constată că acesta este cardiac și are de aproximativ un an tratament  cu Tertensif, Nebilet și Prestarium.
    2. se recomandă un antitusiv cu acțiune centrală
    3. se recomandă produse împotriva răcelii și gripei
    4. se recomandă prezentarea la medic suspicionând un efect advers în urma tratamentului cu Nebilet
    5. se recomandă un expectorant împreună cu un mucolitic
    6. se recomandă prezentarea la medic suspicionând un efect advers în urma tratamentului cu Prestarium

     

    1. Câte tipuri de reacții adverse există?
    2. 3 tipuri
    3. 4 tipuri
    4. 5 tipuri
    5. 6 tipuri

     

    1. Medicamentele ce pot declanșa reacții anafilactice sunt:
    2. penicilina G
    3. anestezice
    4. chinina
    5. chinidina
    6. sulfamide

     

    1. Simptomele șocului anafilactic sunt :
    2. dispnee acută
    3. edem laringian
    4. constipație
    5. diaree

     

    1. Trăsăturile care definesc dependența sunt :
    3. dependența fizică
    4. dependența psihică
    5. toleranța

     

    1. În timpul sarcinii:
    2. metabolizarea hepatică a medicamentelor de către mamă este mult redusă
    3. metabolizarea hepatică a medicamentelor de către mamă este mult crescută
    4. unele medicamente suferă transformări în placentă

     

    1. Factorii care influențează efectul dismorfogen sunt:
    2. tipul medicamentului
    3. doza
    4. faza în care se găsește procesul de reproducere

     

    1. Nefropatiile tubulare sunt provocate de:
    2. antihipertensive
    3. antibiotice aminoglicozidice
    4. diuretice

     

    1. Cristalizarea medicamentelor în urină este un fenomen întâlnit mai ales în cazul administrării de :
    2. sulfamide
    3. ampicilină
    4. antihipertensive

     

    1. Constipația medicamentoasă este dată de:
    2. opioide și codeină
    3. antiparkinsoniene
    4. clindamicină
    5. tetraciclin

     

    1. Leziuni hepatice necrotice cu aspect clinic de hepatită acută sau subacută sunt provocate de:
    2. doze foarte mari de paracetamol
    3. AINS
    4. amiodaronă
    5. clorpromazină

     

     

    Răspunsuri Farmacotoxicologie

     

     

    1. B.C.D
    2. D
    3. B
    4. A
    5. C
    6. D
    7. D
    8. C
    9. D
    10. D
    11. B
    12. B
    13. C
    14. E
    15. E
    16. B
    17. B
    18. B
    19. B.C.D
    20. C
    21. B.C
    22. B
    23. B
    24. B
    25. B.C.D

     

     

     

     

    Legislație

     

    1. Colegiul Farmaciștilor din România se organizează și funcționează în baza legii:
    2. 95/2006
    3. 74/1995
    4. 305/2004

     

    1. Farmaciile sau cabinetele medicale sunt:
    2. organizații independente
    3. instituții ale sănătății publice
    4. furnizori de servicii de sănătate și produse medicale

     

    1. Atribuțiile Colegiului Farmaciștilor din România sunt următoarele, cu excepția:
    2. asigură aplicarea legilor, regulamentelor și normelor care organizează și reglementează exercitarea profesiei de farmacist
    3. deține rolul principal în asigurarea creșterii calității, a pregătirii profesionale a asistenților medicali și a moașelor
    4. apară onoarea, libertatea și independența profesională a farmaciștilor

     

    1. Asistența farmaceutică a populației se asigură în condițiile legii prin intermediul următoarelor unități farmaceutice, cu excepția:
    2. farmacia comunitară
    3. farmacia cu circuit închis
    4. depozit farmaceutic
    5. drogherie

     

    1. Unitățile farmaceutice de distribuție vor fi amplasate:
    2. în clădiri adecvate, la parter cu acces direct din artera de circulație
    3. în spații cu destinația de locuință
    4. în incinta spitalelor din cadrul cărora funcționează farmacii ca secții ale acestora

     

    1. Localul farmaciei are o suprafață utilă de:
    2. minim 20 m2
    3. minim 50 m2
    4. minim 30 m2

     

    1. Oficina are o suprafață utilă de:
    2. minim 10 m2
    3. minim 16 m2
    4. minim 20 m2

     

    1. Prescripțiile magistrale se prepară în :
    2. oficină
    3. biroul farmacistului
    4. receptură

     

    1. Unde poate fi amplasată drogheria:
    2. la parterul clădirii cu acces direct din artera stradală
    3. în barăci de lemn, metalice sau garaje
    4. în apartamente cu destinația de locuință

     

    1. Cine autorizează depozitul farmaceutic:
    2. Agenția Natională a Medicamentului
    3. Ministerul Sănătății
    4. Colegiul Farmaciștilor

     

    1. Ce rol are sistemul sanitar ?
    2. să asigure autonomie și confidențialitate pentru pacient
    3. să promoveze și să mențină sănătatea pacientului
    4. să conducă și să administreze sistemul de asigurări sociale de sănătate

     

    1. Autorizațiile de înființare a unităților farmaceutice sunt emise de:
    2. Ministerul Sănătății
    3. Agenția Națională a Medicamentului
    4. Colegiul Farmaciștilor

     

    1. Ce literatură de specialitate trebuie să dețină farmacia pentru informarea personalului:
    2. Farmacopeea Română în vigoare
    3. norme tehnice și metodologice sanitare
    4. registrul de copiere a rețetelor și registrul de formule oficinale

     

    1. Eliberarea medicamentelor din unitățile farmaceutice autorizate în România are următoarele principii generale:
    2. asistența farmaceutică se realizează numai prin unitățile farmaceutice de producție și desfacere de medicamente
    3. controlează respectarea legislației sanitare
    4. elaborează norme tehnice și metodologice sanitare

     

    1. Atribuțiile farmacistului și ale asistentului de drogherie sunt:
    2. efectuează recepția calitativă și cantitativă a medicamentelor de uz uman
    3. efectuează inspecții în vederea respectării regulilor de bună practică în domeniu
    4. efectuează inspecții în vederea autorizării

     

    1. Ministerul Sănătății Publice are următoarele atribuții:
    2. să identifice și să înlăture factorii de risc
    3. să asigure asistență sanitară înalt calificată pentru îngrijirea populației
    4. elaborează și avizează reglementări în domeniul sanitar

     

    1. Personalul farmaceutic îndeplinește următoarele funcții specifice farmaciei:
    2. funcția sanitară, de producție și economică
    3. funcție culturală
    4. funcție ergonomic

     

    1. La ce număr de locuitori se înființează o farmacie în orașele reședință de județ:
    2. 000 locuitori
    3. 500 locuitori
    4. 000 locuitori

     

    1. Colegiul Național al Medicilor s-a înființat în baza legii:
    2. 305/2004
    3. 95/2006
    4. 74/1995

     

    1. Atribuțiile Direcției Generale de Sănătate Publică și Inspecției Sanitare de Stat sunt:
    2. coordonează programele de sănătate publică în teritoriu
    3. stabilește necesarul de resurse financiare pentru îngrijirile de sănătate ale populației
    4. controlează și supraveghează modul de exercitare a profesiei de farmacist

     

    1. Acreditarea farmaciilor se realizează de către:
    2. Colegiul Farmaciștilor din România
    3. Comisiile județene de acreditare a farmaciilor
    4. Colegiul Medicilor din România

     

    1. Principalele organizații din sistemul medical sunt:
    2. Ministerul Sănătății
    3. Direcția Generală de Asistență Medicală
    4. Agenția Națională a Medicamentului

     

    1. Ce atribuții are Casa Națională de Asigurări de Sănătate:
    2. furnizează servicii medicale ambulatorii preventive
    3. conduce și administrează sistemul de asigurări sociale de sănătate în scopul implementării programelor de sănătate
    4. elaborează și adoptă regulamentul de organizare și funcționare a farmacistului

     

    1. Depozitul farmaceutic:
    2. este încăperea în care se stochează și se asigură conservarea medicamentelor
    3. este destinat preparării formulelor magistrale
    4. este destinat pregătirii condicilor de prescripții medicale

     

    1. Ergonomia în farmacie are următoarele obiective:
    2. să mărească producția de medicamente
    3. creșterea productivității muncii prin reducerea la minimum posibil a timpului neproductiv
    4. pregătirea profesională a personalului farmaceutic

     

    1. Personalul farmaciei trebuie să poarte:
    2. halat alb
    3. ecuson cu numele și funcția
    4. bonetă

     

    1. Depozitul farmaceutic are obligația:
    2. să fie dotat cu oficină
    3. să fie dotat cu receptură
    4. să aibă un spațiu special amenajat pentru depozitarea produselor farmaceutice din categoria toxicelor și stupefiantelor

     

    1. Activitatea de supraveghere a produselor medicamentoase de uz uman este realizată de către:
    2. Inspecția Națională de Farmacie
    3. Colegiul Farmaciștilor din România
    4. Ministerul Sănătății

     

    1. Activitatea personalului angajat în farmacii se desfășoară conform:
    2. fișei postului întocmită potrivit pregătirii profesionale
    3. indicațiilor date de Colegiul Farmaciștilor din România
    4. conform indicațiilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

     

    1. Farmaciile trebuie să dețină următoarele documente:
    2. programele de sănătate publică în teritoriu
    3. documente care să ateste proveniența și calitatea medicamentelor și substanțelor farmaceutice
    4. necesarul de resurse financiare pentru îngrijirea populației

     

     

     

    Răspunsuri Legislație

     

     

    1. C
    2. C
    3. B
    4. C
    5. A
    6. B
    7. B
    8. C
    9. A
    10. B
    11. B
    12. A
    13. A
    14. A
    15. A
    16. C
    17. A
    18. B
    19. C
    20. A
    21. B
    22. B
    23. B
    24. A
    25. B
    26. B
    27. C
    28. A
    29. A
    30. B

     

     

    Lista subiectul II

     

    1. Furazolidon
    2. Omeprazol
    3. Ibuprofen
    4. Cefalexin
    5. Rosuvastatina
    6. Indapamid
    7. Trimetazidina
    8. Enalapril
    9. Famotidina
    10. Metronidazol
    11. Metoprolol
    12. Simeticona
    13. Loperamid
    14. Ranitidina
    15. Amoxicilina
    16. Ampicilina
    17. Cefuroxima
    18. Pantoprazol
    19. Perindopril
    20. Atorvastatina

     

    Precizaţi câteva denumiri comerciale pentru substanţa activă menţionată, indicaţii, contraindicaţii, reacţii adverse, mod de administrare, observaţii.

    Ex:

    Ranitidina

    Denumiri comerciale – Zantac, Ranitidin Arena, Ranitidina LPH

    Indicatii – Tratamentul afecţiunilor gastrointestinale în care este necesară reducerea acidităţii gastrice: formele benigne de ulcer gastric, duodenal, ulcer postchirurgical; esofagită de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; prevenirea recăderilor în ulcer şi a hemoragiilor recurente şi gastroduodenale la bolnavii cu risc de ulcer de stres (arsuri, traumatisme craniene, politraumatisme, transplant renal).

    Contraindicaţii – Hipersensibilitate la ranitidină, copii sub 10 ani.

    Reacţii adverse – În general este bine tolerată. S-au semnalat: dureri de cap, vertije, somnolenţă, căderea părului şi dureri articulare (foarte rar); tulburări gastrointestinale minore: greaţă, vomă, constipaţie sau diaree, uscarea gurii; foarte rar s-au raportat tulburări neuropsihice: confuzie mentală reversibilă, halucinaţii şi tulburări de vedere (mai ales la pacienţii vârstnici cu afecţiuni renale severe); mai rar şi izolat s-au raportat leucocitopenie, trombocitopenie, agranulocitoza; reacţii de hipersensibilitate acută, cum ar fi: febra, bronhospasm, urticarie, edem angioneurotic şi şoc anafilactic, efecte ce dispar la întreruperea tratamentului.

    Administrare – ulcer gastric, duodenal, postoperator: 150 mg de 2 ori pe zi, dimineaşa şi seara, independent de mese, sau 300 mg seara la culcare, timp de 4 săptămâni. Dacă este nevoie tratamentul se repetă. În caz de recădere doza de întreţinere este de 150 mg, seara la culcare (durata de administrare nelimitată);

    • esofagită de reflux: 150 mg de 2 ori pe zi, timp de 8 săptămâni;

    Observaţii – Evitaţi consumul de alcool în timpul tratamentului cu Ranitidină. Alcoolul poate spori riscul de lezare a mucoasei stomacului şi poate reduce eficienţa tratamentului. Întreruperea bruscă a tratamentului duce la agravarea ulcerului gastro-duodenal.

     

     

     

    Subiecte proba practică

     

    1. Preparați 100 g soluție Etacridini lactis 1 %0 (tehnica de preparare, utilizare)
    2. Preparați 100 g soluție Albastru de metilen 1% (tehnica de preparare, etichetare)
    3. Preparați soluție de iod-iodurat forte 100 g conform FRX (tehnica de preparare, etichetare, utilizări, conservare)
    4. Preparați 100 g soluție hydrogeni peroxidati dilutii (apa oxigenată), (tehnică de preparare, utilizări)
    5. Preparați 100 g tinctură de iod (tehnică de preparare, etichetare, utilizări, conservare)
    6. Preparați 1000 g Alcool diluat de 70 grade (tehnică de preparare, cântărire)
    7. Preparați spirt camforat 100 g (tehnica de preparare, utilizări) conform FRX
    8. Preparați 100 g soluție Violet de Gențiană (tehnică de preparare, dizolvare, utilizări)
    9. Preparați 100 g de alcool mentolat 1% (tehnică de preparare, utilizări)
    10. Preparați sirop simplu 100 g conform FRX (tehnică de preparare, utilizări)
    11. Preparați 100 g unguent cu ZnO 10 % (tehnică de preparare, utilizări)
    12. Preparați 100 g unguent simplu conform FRX (tehnică de preparare, conservare, utilizări)
    13. Preparați unguent cu tetraciclină 3%, 100 g (tehnică de preparare, utilizări)
    14. Preparați 100 g unguent ichtiolat 10 % (tehnică de preparare, utilizări)
    15. Preparați 100 g pudră mentolată 1 % (tehnică de cântărire, preparare, ambalare, etichetare, utilizări)
    16. Preparați 100 g glicerină boraxată 10% (tehnică de preparare, utilizări)
    17. Preparați 100 g glicerină boraxată cu nistatină 1% (tehnică de preparare, utilizări)
    18. Preparați 100 g unguent cu fenilbutazonă 4% (tehnică de preparare, ambalare, etichetare, utilizări)
    19. Divizați 10 plicuri de acid boric, a câte 20 g (tehnică de cântărire, ambalare, utilizare)
    20. Divizați 10 plicuri de sare amară a câte 30 g (tehnică de cântărire, ambalare, utilizare)
    21. Preparați 5 plicuri de pulbere laxativă a câte 40 g (tehnică de cântărire, ambalare, utilizare)
    22. Divizați 10 plicuri de Calciu carbonic (tehnică de cântărire, ambalare, utilizare)
    23. Divizați 10 pachete a câte 50 g carbonat acid de Na (bicarbonat de Na) (tehnică de cântărire, ambalare, utilizare)
    24. Divizați 10 plicuri a câte 100 g Talc (tehnică de preparare, ambalare, utilizare)
    25. Divizați 10 flacoane a câte 50 g Ulei de ricin (oleum ricini) (tehnică de cântărire, etichetare, utilizare)
    26. Divizați 10 flacoane a câte 80 g Ulei de parafină (tehnică de cântărire, etichetare, utilizare)
    27. Divizați 10 plicuri a câte 20 g Acid salicilic (tehnică de cântărire, etichetare, utilizare)
    28. Preparați 100 g de Alcool boricat 3% (tehnică de preparare, ambalare, utilizare)
    29. Preparați 100 g soluție colir cu Cloramfenicol 1% (tehnică de preparare, ambalare, utilizare)

     

    1. Cum preparăm următorul amestec :

    Rp / Acid boric 1g

    Talc 5 g

    Mf pulb

    Ds extern

    (tehnică de preparare, etichetare, utilizare)

    1. Preparați 200 g decoct de specii pectoral (tehnică de preparare, utlizare)
    2. Cum se prepară maceratele ?(exemple)
    3. Cum preparați 300 g alcool 50 grade din acool de 95 grade (utilizarile alcoolului de 50 grade)
    4. Cum se prepară 100 g de infuzie de Tiliae flores cum bracteis 10 % (flori de tei 10%)
    5. Preparați următoarea mixtură: Mentol
    aa 15 g

    Talc

    ZnO

    Glicerină 10g

    Apă distilată q s ad 100 g

    Mf susp

    Ds extern

    1. Ce este amestecul eutectic (exemple)
    2. Ambalaje folosite în farmacie
    3. Ce condiții trebuie sa îndelinească apa distilată conform FRX
    4. Câte tipuri de site sunt oficializate în FRX (enumerare)
    5. Ce siropuri sunt oficializate în FRX- 1 exemplu (mod de preparare, utilizare)
    6. Preparați 100 g solutie de colargol (tehnică de preparare, utilizare)
    7. Metode de divizare a pulberilor conform FRX
    aa 1g
    • Cum preparați următoarea formulă magistrală:
    aa 15 g

    Rp/ Acid salicylic

    Rezorcină

    Alcool 70 grade – 100 g

    Mf soluție

    Ds extern

    1. Preparați următorul unguent: Acid salicilic 1g

    Unguent simplu 10 g

    1. Câte tipuri de alcool sunt oficializate de FRX. Preparați 100 g alcool de 70 grade.

     

     

     

    1. CLORHEXIDINA

    model de rezolvare

    1.Prezentare generala R – Clorhexidina  este un antiseptic ce luptă împotriva plăcii dentare prin inhibarea multiplicării bacteriilor din gură şi prin distrugerea lor. La ora actuală, clorhexidina este cea mai eficientă substanţă disponibilă pentru prevenirea si îndepărtarea plăcii bacteriene. Este indicată în special la persoanele ce prezintă sângerări gingivale, pungi parodontale sau pentru prevenirea depunerii plăcii bacteriene.

    2.Indicatii R – gingivita, tulburari periodontale la bolnavii cu insuficienta imunitara,prevenirea placii dentareigienizarea gurii inaintea interventiilor chirurg

    3.Reactii adverse R – iritatii  locale, colorarea limbii, dintilor , tulburari ale gustului, senzatia de arsura la nivelul limbii

    4.Mod de prezentare R – gel , solutie ext.

    5.Administrare R – Spalaturi  bucale cu solutie de 0,1-0,2%pe zi Gel,o data pe zi dupa ultima masa,2 cm pe periuta cu periaj timp de 2 min apoi clatire usoara

     

    1. BICARBONATUL DE SODIU
    2. RANITIDINA
    3. PAPAVERINA
    4. METOCLOPRAMID
    5. ASPATOFORT
    6. CLOPIDOGREL
    7. CLORURA DE SODIUM
    8. MANITOL
    9. NITROGLICERINA
    10. GOPTEN
    11. FLUOCINOLON
    12. AUGMENTIN
    13. CIPRINOL
    14. FASTUM GEL
    15. HEPARINE SAU HEPARINOIZI PENTRU UZ TOPIC 62. LIOTON GEL
    16. DERMATON
    17. BETABLOCANTE METROPROLOL
    18. PROPRANOLOL
    19. INSULINA
    20. RIVOTRIL
    21. FENOBARBITAL
    22. FURAZOLIDON
    23. FUROSEMID

     

    Art. 6. – Se aprobă graficul de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal – nivel 5 de calificare, sesiunea iulie:

    – Înscrierea candidaţilor: 4 – 8 iulie 2016;
    – Desfăşurarea probei practice: 11 – 12 iulie 2016;
    – Desfăşurarea probei scrise: 13 iulie 2016;
    – Afişarea rezultatelor la proba scrisă: 14 iulie 2016;
    – Depunerea şi soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă: 15 iulie 2016;
    – Susţinerea proiectului: 18 – 19 iulie 2016;
    – Afişarea rezultatelor finale: 20 iulie 2016.

     

    Retropelerinaje Buzoiene
    9,00 lei
    Add to cart
    Sale!

    Cuvant despre Cer
    Original price was: 50,00 lei.Current price is: 40,00 lei.
    Add to cart

    Fascinația rostirii
    70,00 lei
    Add to cart

    Ceai de urzică
    4,00 lei
    Add to cart

    Daruri cu tâlc
    5,00 lei
    Add to cart

    Blăjani – file de monografie
    110,00 lei
    Add to cart

    Recuperări istorice
    10,00 lei
    Add to cart
    Tag:
    ,
    Articole scrise de
    Iulius-Paul Negoiţă
    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    S-ar putea să-ți placă și