Copilăria este mereu sfântă

Astăzi, 2 februarie, s-a sărbătorit Întâmpinarea Domnului. Acest moment sensibil din istoria familiei sfinte, amintește de prezentarea la Templu, la 40 de zile de la naștere.

După acest moment, vreme de 12 ani, Iisus a crescut și s-a întărit cu Duhul, fără însă ca Sfintele Scripturi să dea detalii despre viața Copilului sfânt. Sigur, au fost scrieri apocrife care au făcut-o,  dar, evident, nimic din ce este scris acolo nu are valoare istorică.

Așadar, Iisus a crescut asemenea copiilor din vremea Lui, alături de Maica sa și teslarul Iosif.

Deci, copilăria este întotdeauna sfântă, iar noi, maturii, trebuie să avem grijă ca toți copiii să se bucure de copilărie și să le ocrotim inocența. Vrem, adesea, să-i facem asemenea nouă și să le dăm din bolile noastre morale cât mai repede, pentru că așa credem noi că se vor descurca mai bine în viață.

Nimic mai fals! De stricat se strică omul ușor, însă odată pierdută candoarea copilăriei nimic nu o mai poate compensa.

Deci, dacă Pruncul Iisus s-a bucurat de farmecul vârstei, ar fi cazul să-i lăsăm pe toți copiii să o facă.

Vrem de la ei să fie cei mai performanți, să devină celebri de mici, să obțină toate performanțele pe care noi nu le-am avut, să facă ceea ce noi nu am reușit.

Greșit! Copiii trebuie să fie fericiți, să simtă că sunt ocrotiți, să crească și să se întărească cu duhul, pentru că vârsta copilăriei este vârsta Raiului.

Să avem răbdare că vor face lucruri frumoase în viață, însă toate la vremea lor. Vedeți, însuși Dumnezeu a avut răbdare cu Fiul său pentru a crește și a se întări cu duhul, iar noi, părinții, să nu avem?!

Cred este minunat că Biblia nu dă detalii despre copilăria lui Iisus. O cunoaștem deja, atunci când privim în ochii fiecărui prunc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să-ți placă și