Un text despre …. semantica ceaiului! Nu-l rata!

E luni. Nici să mori nu e bine luni că-ți merge rău toată săptămâna, spunea Demn Rădulescu când era îndemnat la muncă. Muncă? Ce cuvânt. Nu l-am luat în românește din rusă că prea păream robi.

Aș munci și eu, dar e luni, așa că sunt la școală și meditez. S-au terminat cursurile și începe examenul de absolvire. Stau și, după obicei, beau un ceai. În general beau mult ceai, ceea ce e cu totul împotriva tradiției locului de unde îmi provin înaintașii, adică de la Blăjani. Acolo să faci ceai trebuia să ai apă, așa că mai bine beai un vin, că tot din plante era fiindcă apa e marfă scumpă.

Am rupt tradiția și sunt un mare băutor de ceai, nu doar un iubitor al Farmazoniei, cursul care se predă în doi ani consecutivi, chiar și la școlile sanitare. La sala de sport am ajuns să fiu cunoscut după sticla de ceai, pe care unii mai visători o cred ca fiind cu pălincă. După ce ar putea fi cunoscut unul ca mine printre sportivi?!

E cald. Sunt 30 de grade …. ceea ce însemnă că merge un ceai, fie el și unul călduț. Nu mi-au scăpat prea multe plante pe care să nu le fi încercat. Tocmai am adus acasă un sac cu paie de ovăz, din care iese un ceai bogat în siliciu.

Am însămânțat multe plante din care se pot face ceaiuri. Altele le-am cules din flora spontană. Locul de uscare este un miracol. Nu vă imaginați ce arome sunt în acele încăperi. Mi-am pus canapea doar să mă bucur de mireasma florilor uscate. De ar fi trecut Eminescu prin aceste spații ….. ar fi realizat că mirosul teilor e bătut de cel al frunzelor uscate.

Nu am fost totdeauna băutor de ceai. Acasă, în copilărie, afectat de viața de internat, tatăl meu vedea ceaiul ca pe o pedeapsă sau ca pe băutura ultimului drum. Extrema uncțio, nu alta! Nici astăzi nu s-au împrietenit, din păcate.

Nu am băut ceai, dar mi-a plăcut laptele. În șederea mea britanică am deprind plăcerea ceaiului cu lapte. Ciudat gust la început. Rafinat după un timp.

Totuși, am descoperit ceaiul adevărat mai târziu. Primul periplul asiatic mi-a relevat o lume fascinantă, inclusiv sub aspectul aromelor de ceai alb, verde sau negru, Undeva în Phi Phi urcam printre arbori contorsionați, pe o potecă îngustă, până la pagoda care stătea de strajă la intrarea în lumea miracolului medical thailandez. Undeva, pe buza golfului ros de valuri, briza aducea un aer plin de pace, iar micuțele făpturi cu ochii întredeschiși serveau un ceai de ghimbir cum nu am mai băut.

Și totuși, nu din ghimbir se face ceai și nici din fiertura altor plante. Cel puțin așa spune Laura C. Martin în cartea Istoria ceaiului apărută la Baroque Books & Arts, lucrare extrem de bine documentată și ușor de citit.

Ceaiul e ceai și Tizanele  sunt tizane, ține să lămurească autoarea cu scopul de diferenția marea istorie și industrie a ceaiului de ceea ce facem noi în casă. Așadar eu beau acum o tizană de iasomie, culeasă din curtea mea pe Podul Fântânii.

Și pentru că veni vorba de ceai, luna aceasta, în farmacia Iris 1- Laborator, situată unde era înainte sediul RAM Buzău, pacienții primesc drept mulțumire ceaiuri, însă ceaiuri la plic. Ceaiul la plic e bun, dar în ierarhia ceaiului fixată de Laura C. Marin …. există și ceai superior, care nu este la plic. Din acest motiv, în octombrie, la Iris Non Stop, va fi lansată o tombolă pentru pacienții din Iris Non Stop. Câștigul? O cutie cu șase tipuri de ceaiuri pregătite împreună cu colaboratorii mei nepalezi, veniți din țara plantei pe care noi o numim aici castravetele amar, plantă pe care anul acesta am cultivat-o din belșug și care se va regăsi în darul nostru.

Nu vă feriți de ceai, E demonstrat științific că în regiunile unde se consumă mult ceai de calitate oamenii trăiesc mai mult. Dumnezeu ne-a pus în natură atâta bucurie cât nu ne putem imagina. Fiecare plantă ne dăruiește ceva. De ce să beți o apă chioară și să nu încercați să găsiți planta sau plantele care vă plac.

Rece sau cald, aromat sau mai puțin aromat. ceai sau tizană, nu contează! Ceaiul e sursă de sănătate dar și un prilej excelent de lectură.

Prima mea lectură adevărată despre ceai. Am savurat-o, împreună cu un ceai, prin Bali, dacă îmi amintesc bine.

 

Textul l-am terminat, ceaiul s-a cam dus și el, nici ziua de luni nu mai este toată, la treabă că mâne avem licența.

Și să nu uit ceva …. Concurs! Fiindcă tot suntem în perioada în care elevii care termină farmacia dau examen de absolvire, propun și eu un concurs: Cine trimite un mesaj cu mențiunea castravetele amar – insulină vegetală, împreună cu numărul de telefon, îl voi suna cu invitația să meargă la farmacia Iris 1 Laborator să ridice un dar sub forma unei pungi cu ceai un ceai sau alt produs naturist.

Cutina mea cu ceai.

Vă mulțumesc anticipat celor care veți veni la ceai!

Un colț al ceaiului

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să-ți placă și

Iris Pharm Buzău

Iris este farmacia buzoiană prin excelență. Suntem din Buzău, avem sediul la Buzău și contribuim la dezvoltarea comunității…