Concursul la Casele de Sănătate un succes dar și o prelungire a agoniei și mizeriei

Am văzut postarea fostului ministru Vlad Voiculescu. Prezenta concursul de ocupare a posturilor de director la Casele de Sănătate ca fiind unul pe bune. Am toate motivele să cred că așa a fost. Faptul că nu s-au prezentat Anghel și Grigore de la Buzău, a fost semn clar că nu era momentul pentru ele, că nu e cu subiecte date înainte. Un alt argument pentru care cred că a fost corect examenul este experiența precedentului din învățământ. Guvernul Cioloș a

Citește mai departe ...

Arthur – ursul devenit mai periculos împușcat decât viu

Se scrie mult despre soarta neferită a ursului împușcat de către un…prinț. Prințul, e prinț. Nu putea căuta decât excepționalul. A vânat un trofeu adevărat, iar acum de blana prințului s-au lipit etichete care mai de care mai urâte. Nu știu dacă îi pasă sau nu. Iarăși, nu știu dacă îi folosește sau nu publicitatea creată în jurul său, a familiei, a castelului. Dosarul penal? Un nimic pentru un prinț străin. Pe deasupra, totul este la limita confruntărilor diplomatice. O

Citește mai departe ...

Cu EBA Ciolacu și-a cumpărat tăcerea lui tăticu

Nu spun o noutate că orice apariție a lui Ciolacu pe la televizor este sursă de umor. Prostiile debitate curg, erorile gramaticale sunt regulă, scăpările comportamentale sunt semnul zonei gri, fără educație, de unde vine personajul. Băiatul dute-vino , învățat sa facă sluji de când e mic, face în continuare. Nu-i scapă nimic din ceea ce poate să-l ajute să ducă o viață mai ușoară, acolo sus, unde îi este greu să facă față în timp real lucrurilor, să se

Citește mai departe ...

Și cum de v-a scăpat migdalul?!

Undeva, la poartă, căsuța de poștă e mereu plină. De modă veche au rămas câteva firme mari care-și promovează produsele și justiția. După ce am fost făcut în fel și chip de tot ceea ce a dat Buzăul mai murdar în politică, fiind considerat un personaj incontrolabil și imprevizibil, având ceva timp mai mult mi-am reclamat delatorii. La început a fost mai greu și m-am simțit cetățean dator doar cu plata taxelor, fără dreptul la demnitate. Cumva, situația are explicație

Citește mai departe ...

Între nostalgie și evaluare. Ce părere aveți?

Va mai amintiți cum a fost? Sunt povesti pentru nostalgici sau chiar așa a fost? Un text pe care l-am primit cu rugămintea sa-l distribui. Am prins ceva din vremurile la care face referire textul și îmi amintesc doar suferința romanilor? Și totuși, cum vedeți lucrurile cei care le știți mai bine?   “Am trăit, ca într-un vis, un sfert de secol de speranţe neîmplinite. Când s-au dus anii? Actualmente director la Institutul de Economie al Academiei Române, Constantin Ciutacu,

Citește mai departe ...

Haideți cu noi pe Valea Buzăului!

    Buzăul are văi frumoase. Valea Buzăului, Valea Râmnicului, Valea Sărățelului, sunt doar văi mari ale unor locuri line de farmec, de istorie, de geografie. O Românie în miniatură, Buzăul nostru a trăit vremurile la fel ca țara însăși. Actualul oraș reședință de județ era cândva un târg, coagulat în granițe de urbe târziu, când focul sabia trecătorilor nepoftiți s-a potolit. Episcopia i-a dat granița primului vad. Până să devină punctul central a ceea ce numim noi astăzi județul

Citește mai departe ...

A lu’ Bageaca

Umblam pe coclauri. Țăranul tot țăran rămâne, slavă Cerului. La radio se mai auzeau vorbe din nu știu ce moțiune de cenzură. Era citită cu patos de pioner de un domn cu cioc sau barbă de la Buzău, cumătru cu altul tot cu barbă, ajuns frână la socialiști. Aș fi schimbat postul, dar, ghinion, pe acolo nu se prindea altceva. Am luat ceea ce auzeam ca pe un exercițiu de răbdare și o pastilă de umor. Atât de pionierește citea

Citește mai departe ...

Locul despărțirilor cele mai triste

Zgomot mult. Toată lumea se laudă că face spitale. Cei care au promis și nu au făcut au devenit, între timp, lupi moraliști. Zgomot mult și cam atât. Suntem o societate picată în minciună totală, în ură, în lipsă de compasiune. Poate că vor apărea și spitale. Până la urmă niște clădiri se pot construi și dotări se pot face. Dare oare este destul? Unda de cinism de sus se propagă până în cele mai mai mărunte nervuri ale societății.

Citește mai departe ...

Părintele dreptului canonic românesc

În teologia românească a veacului ce s-a încheiat, studiul teologiei româneşti a fost marcat pe lângă cele două mari personalităţi ale teologiei româneşti: Pr. Prof. Dumitru Stăniloae şi Pr. Prof. Ioan Gh. Coman de o a treia mare personalitate Pr. Prof. Liviu Stan. Dacă tinereii teologi şi nu numai au avut ocazia să i-a cunoştinţă de personalitatea celor doi mai profesori prin intermediul unor lucrări şi studii care le omagiază opera şi chiar cu ocazia unor congrese de teologie care

Citește mai departe ...

Pe ultimul pod

La 10 mai 2011 profesorul scriitor Gheorghe Ene pleca pentru a scrie în cartea veşniciei. La Căldărăşti, într-un bărăgan primăvăratec, lipsit de nuanţele lui Panait Istrate, într-o odaie modestă, dormea sub privirile apropiaţilor şi ale mamei sale, odihnindu-se prematur pentru un somn al veşnicei. Lipseau totuşi trei lucruri: zâmbetul, ochelarii şi … sacoşa. Fiecare întâlnire cu Gheorghe Ene era o întâlnire cu modestia, dar şi cu un surâs cu nuanţe de zâmbet. Un zâmbet ce izvora pe sub o pereche

Citește mai departe ...

Site Footer

Sliding Sidebar