Scurtă amintire despre domnul Florian Leșovici

În centrul orașului, la intrarea în firma Decorum, se află acum portretul îndoliat al domnului Florian Leșovici.
Nu am fost la înmormântarea dânsului, dar l-am cunoscut și îmi revine în minte chipul unui om cu o frumoasă structură burgheză, în sensul cel mai bun al cuvântului: priceput, dibaci, muncitor, vesel și întotdeauna elegant în comportament. Am beneficiat și eu de serviciile sale și am apreciat de fiecare măiestria cu care lucra și oferea soluții.

Era unul dintre acei antreprenori locali care, prin decenii de muncă, ajung să facă parte din însăși țesătura unui oraș.
Am aflat cu surprindere că a trecut la cele veșnice. Știam că suferea de ceva vreme de o boală incurabilă a sângelui și că merge regulat la tratament, dar sfârșitul său a venit pe cât de brusc pe atât de liniștit. Cu o seară înainte se plimbase pe platoul Dacia. A fost găsit fără suflare de soția sa. Când afli de o așa plecare, inevitabil îți vine în minte rugăciunea Bisericii pentru „sfârșit creștinesc vieții noastre, fără durere, neînfruntat, în pace”.
Rămân cu amintirea zâmbetului său, a umorului, a priceperii și a acelei eleganțe comportamentale care îl caracteriza.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Sale!