Am preluat, când am putut și cât s-a putut sarcina de a-i ajuta pe cei care trec prin necazuri. Nu pot fi judecați, ci doar poți să faci o cruce mare și să-i mulțumești lui Dumnezeu că te-a ajutat să fii în postura celui care poate dărui.
Cu toate acestea, asemenea situații comportă totuși evaluări. Nu degeaba un sfânt părinte, sfătuia că înainte de a da, e bine să asude milostenia în mâna ta, pentru că altfel dând poți păgubi mai mult decât ajuți. Știm cu toții cazul cerșetorilor alcoolici care cer pe la porțile bisericilor și care refuză mâncarea sau o aruncă, pentru că vor bani pentru băutură.
Cazul care mi-a stârnit textul nu este unul similar. Este un caz social, chiar dacă ar putea să nu fie.
La indicația unui tânăr la care țin foarte mult pentru generozitatea lui, am mers la familia care avea nevoie de sprijin. Nevoia era vizibilă, circumstanțele însă erau interpretabile. Sigur, nu-i poți acuza pe cei care au nevoie pentru faptul că au un telefon mobil mai scump decât al tău, însă, atunci când le găsești o sursă de mai câștiga niște bani în mod cinstit – și un ajutor pe lângă – și ei refuză, nu-ți pică bine. Și omul nostru avea agenda foarte încărcată când i-am propus să taie iarba din fața casei unei persoane în vârstă, dispusă să plătească și să mai dea și ceva din ceea ce-i prisosea. Am fost refuzat scurt, dar am trecut rapid peste sentimentul straniu care m-a încercat.
În definitiv nu eram acolo să fac educație, ci să dau o mână de ajutor. Le-am lăsat numărul de telefon și eram hotărât să le rezolva integral problema unuia dintre spațiile de locuit care suferise din cauza unui incendiu.
Nu am reușit să-i strâng pe ai mei imediat, cei împreună cu care trebuia să ducem la cap acțiunea, dar nerăbdarea celor pe care voiam să-i ajut a devenit agasantă. Au început telefoanele către mine și către cei cărora le-am dat numărul. Ce faceți, nu veniți să ne aduceți! Noi ce ne facem! Ect….
După asemenea insistențe entuziasmul celor din prejma mea a scăzut, deși eu le-am descris situația în cei mai vii termeni. Oamenii s-au simțit brutalizați și perturbați de la activitățile lor profesionale, evident, prioritare.
În cele din urmă, am ajuns să la concluzia că le vom dona doar materialele de construcție și ceva electrocasnice. Dar, vorba românului: bună ziua am dat, belea mi-am căpătat. Bucuria de a dărui a început să devină obligație impusă, ceea ce alterează relația dintre cel care oferă și cel care primește. În cele din urmă, nu-ți mai face plăcere să treci pe la cei ajutați, pentru că te simți sufocat de alte și alte cereri, iar peste cele împlinite nu se așază nici măcar o umbră de mulțumire.
Cam așa sună mesajele venite după două numere de telefon:

Seamănă totul cu o butadă despre un preot care a vrut să-și ajute un enoriaș sărac.
Se spune că unui om sărman, cu mulți copiii, i-a murit vaca. S-a dus la primar să-i de un ajutor, însă primarul, ne fiind alegeri, l-a trimis la preot să-l ajute, pe motiv că el nu poate. A ajuns la preot, i-a spus păsul, i-a spus că vaca îi hrănea copiii și i-a cerut ajutor urgent.
Preotul l-a ascultat și l-a îndemnat să facă o cerere prin care să solicite o sumă și-i va veni în ajutor, negreșit.
Omul s-a apucat de scris și a scris cam așa: Doamne Dumnezeule te rog să-mi dau 10 000 de lei să-mi iau o vacă. Probabil știi că cea pe care am avut-o a murit și nu mai am lapte pentru copii.
Preotul a supus cerea aprobării Consiliului Parohial, iar consilierii au decis că 5000 de lei ar fi suficienți pentru o vacă normală, iar cu 10 000 ar fi luat una de rasă pură.
Omul a luat banii și s-a dus ….
Peste un an îi arde casa. Nu mai merge la primar, ci vine direct la preot. Nu mai vorbește în prealabil, ci vine direct cu solicitarea scrisă prin care cerea bani. Cum suna cererea? Doamne Dumnezeule, ai aflat probabil că mi-a ars casa. Am nevoie iar de bani. Te rog să-mi trimiți o sumă consistentă și să mi-o trimiți direct, pentru că data trecută, din cei 10 000, 5000 i-a oprit hoțul de … popă.
Deci, nici filantropia nu e treabă așa de simplă și nu mă refer la partea materială, care devine cea mai ușor de împlinit uneori, ci la faptul că mulțumirea se aduce greu, iar educația se face și mai greu ….