Medina din Tunis. Mirodenii, ateliere și contrastul dintre vechiul și noul Tunis

Cuvântul medina desemnează, în lumea arabă, partea veche a orașului, nucleul său istoric și comercial.
Medina din Tunis este o lume aparte. Este mai întinsă, mai densă și mai spectaculoasă decât cea din Monastir. Străzile sale înguste se despart în pasaje, piețe, curți și alei comerciale, alcătuind un labirint prin care te poți plimba ore întregi.
Ne-am obișnuit cu aer condiționat, centre comerciale și vitrine perfect luminate. Toate acestea sunt confortabile și firești. Ar fi însă o mare pierdere ca vechile forme de comerț, atelierele meșteșugărești și bazarurile Orientului să dispară.
O medina nu este un muzeu. Este un organism viu.
Un oraș vechi în care merită să te rătăcești
În Medina din Tunis este foarte ușor să pierzi orientarea.
Dar poate că tocmai acesta este cel mai frumos mod de a o descoperi: fără grabă, fără hartă și fără teama că ai ieșit de pe traseul principal.
Unele străzi sunt dedicate textilelor, altele parfumurilor, bijuteriilor, pielăriei sau obiectelor din metal. Comercianții își prezintă marfa, te invită să intri, negociază și încearcă să transforme fiecare trecător într-un client.
Dincolo de partea comercială, există și moschei, curți interioare, porți vechi, ferestre sculptate și clădiri care păstrează urmele unei istorii îndelungate.
Lumina pătrunde diferit de la o stradă la alta. Uneori mergi printr-un pasaj întunecos, iar câțiva pași mai departe ajungi într-o piață inundată de soare.
Sunetul ciocănelelor și atelierele metalului
Unul dintre cele mai vii lucruri pe care le-am întâlnit în Medina din Tunis a fost zgomotul atelierelor în care lucrau meșterii metalului.
Se auzea bătaia ritmică a unor ciocănele mici pe tăvi, ceainice, vase și obiecte decorative din alamă, cupru sau bronz.
Nu era un zgomot deranjant. Era o adevărată muzică a meșteșugului.
Meșterii lucrau chiar în fața trecătorilor. Loveau metalul cu răbdare, îi dădeau formă și decorau suprafețele cu modele geometrice sau florale.
În același timp, demonstrau că obiectele se realizau acolo, în atelier, și nu veneau dintr-o fabrică îndepărtată.
Era o formă simplă și convingătoare de publicitate. Nu aveau nevoie de afișe sofisticate. Mâinile, uneltele și sunetul metalului vorbeau în locul lor.
Într-o lume în care foarte multe produse sunt fabricate în serie, imaginea unui om care modelează un obiect sub ochii tăi are o forță aparte.
Magazinele de mirodenii din Medina
Printre cele mai atrăgătoare locuri din Medina din Tunis se află magazinele de mirodenii.
Produsele sunt așezate în saci, coșuri, vase sau grămezi colorate. Aromele se amestecă încă de la intrare, iar privirea nu știe unde să se oprească mai întâi.
Poți întâlni:
șofran;
turmeric;
chimion;
coriandru;
scorțișoară;
cuișoare;
cardamom;
anason;
fenicul;
ghimbir;
nucșoară;
boia dulce și iute;
piper negru, alb, verde sau roșu;
sumac;
susan;
semințe de chimen negru;
mentă uscată;
lavandă;
hibiscus;
petale de trandafir;
amestecuri pentru harissa;
amestecuri pentru cușcuș;
condimente pentru pește;
condimente pentru carne;
amestecuri pentru ceaiuri aromate.
Alături de mirodenii se găsesc ceaiuri, plante uscate, curmale, smochine, stafide, migdale, fistic și diferite dulciuri tradiționale.
Unele magazine comercializează și parfumuri orientale, uleiuri aromate, esențe, săpunuri și produse cosmetice tradiționale.
Culori, mirosuri și contraste
Medina nu este un spațiu steril.
Aici aromele plăcute se întâlnesc uneori cu mirosuri mai puțin agreabile. Poți trece dintr-o zonă în care miroase a scorțișoară, cafea și parfum oriental direct într-o piață în care se vinde pește proaspăt.
Mirosul nu este întotdeauna cel mai atrăgător, dar face parte din viața reală a locului.
Câțiva pași mai departe, dulciurile te îmbie din nou. Baclavalele, prăjiturile cu miere, migdale sau fistic și alte produse tradiționale tunisiene sunt așezate în vitrine încărcate.
Într-o medina, trecerea de la frumos la rudimentar, de la parfumat la înțepător și de la liniște la zgomot se face în numai câțiva metri.
Tocmai aceste contraste îi dau farmec.
Cafenele orientale și oameni care stau la o vorbă
Din loc în loc apar cafenele orientale, cu mese mici, scaune așezate aproape unele de altele și pereți acoperiți cu plăci de ceramică smălțuită.
Modelele geometrice și florale, în nuanțe de albastru, verde, alb și turcoaz, creează o atmosferă aparte.
Oamenii beau ceai sau cafea, fumează narghilea și stau la povești.
Într-un oraș modern, timpul este măsurat în minute. Într-o astfel de cafenea, pare măsurat în cești de ceai și conversații.
Plăcerea de a hoinări printr-un oraș necunoscut
Plăcerea unei vizite în Medina din Tunis se măsoară în pași.
Mergi printr-un oraș necunoscut, cu ochii furați de nenumărate nuanțe, de chipurile oamenilor, de mărfurile expuse și de lumina unei zile care începe să se stingă.
La final, ajungi poate într-o piață mai largă, pe pavele vechi, strângând la piept lucrurile cumpărate.
Nu sunt neapărat obiecte valoroase. Valoarea lor vine din locul în care au fost găsite, din negocierea purtată și din povestea pe care o duc mai departe.
Mai mult decât un bazar
Medina din Tunis nu este doar un loc în care se vând obiecte.
Este un spațiu în care comerțul, meșteșugul și viața cotidiană se amestecă.
Aici vezi mâinile care modelează metalul, auzi vocile comercianților, simți mirosul mirodeniilor și treci printre oameni care nu par grăbiți să ajungă nicăieri.
Într-o lume dominată de produse identice și magazine standardizate, Medina din Tunis păstrează o parte din vechea personalitate a orașului.
Vechiul și noul Tunis
Ceea ce impresionează cel mai mult în Tunis un european nu este doar frumusețea Medinei, ci contrastul dintre două lumi care coexistă.
La câteva minute de străduțele înguste ale orașului vechi începe un alt Tunis. Apar bulevarde largi, cartiere moderne, clădiri elegante și locuințe construite după exigențele prezentului.
Lumea arabă contemporană oferă astăzi exemple spectaculoase de dezvoltare urbană. Arabia Saudită, Qatarul și Emiratele Arabe Unite, cu Dubaiul devenit simbol al arhitecturii moderne, au schimbat imaginea orașelor arabe.
Clădirile înalte, fațadele din sticlă, hotelurile luxoase, infrastructura nouă și cartierele rezidențiale moderne alcătuiesc o lume foarte diferită de străduțele vechilor medine.
După ce petreci ore întregi printre negustori, mirodenii și ateliere meșteșugărești, contrastul este puternic. Dintr-odată, te poți afla într-un oraș cu bulevarde largi, clădiri contemporane și spații urbane care privesc hotărât spre viitor.
Nu cred însă că este vorba despre o ruptură între cele două lumi. Mai degrabă este o continuitate.
Una vorbește despre trecut, cealaltă despre viitor.
Medina păstrează sufletul Tunisului. Orașul modern îi arată ambițiile.
Puține orașe reușesc să ofere într-o singură zi o asemenea călătorie. Dimineața poți asculta bătaia ciocănelelor din atelierele în care meșterii modelează cuprul, bronzul și alama, poți simți mirosul mirodeniilor și al ceaiului cu mentă, iar câteva ore mai târziu te poți plimba printre clădiri moderne, hoteluri elegante și cartiere noi.
Poate tocmai acesta este farmecul Tunisului. Nu încearcă să aleagă între tradiție și modernitate.
Le păstrează pe amândouă.
În loc de concluzie
Poate că aceasta este adevărata frumusețe a unei medine. Nu numai ceea ce cumperi, ci ceea ce trăiești.
Mirosul mirodeniilor, aroma ceaiului cu mentă, dulciurile însiropate, umbra străduțelor, vocile negustorilor și bătaia ciocănelelor pe metal se adună într-o experiență pe care niciun centru comercial nu o poate reproduce.
Dacă ajungeți în Tunis, rezervați-vă câteva ore pentru Medina orașului, dar nu vă opriți acolo. Mergeți apoi și prin cartierele noi. Abia după ce le vedeți pe amândouă înțelegeți cu adevărat orașul.
Medina vă va spune povestea trecutului, iar orașul modern vă va arăta încotro privește Tunisia de astăzi.
Între aceste două lumi se află adevărata frumusețe a Tunisului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

La Pâclele Mici

Am ajuns prin Berca și am urcat spre Schelă, pentru a le arăta, în treacăt, partenerilor mei de…

Iordanul Iordaniei

Nu am văzut Iordanul din Israel, ci din Iordania. Ghidul iordanian, care de altfel vorbea bine românește pentru…