„Bunicii se roagă pentru reușita la examenul pentru facultate a nepotului Teodor Andrei. Doamne ajută!”

În aceste rânduri scrise cu emoție și cu un tremurat ușor al mâinii se află o lume întreagă a iubirii. O lume a iubirii fără condiționare.
Există o iubire pe care numai bunicii o pot oferi. Este o iubire care nu cere nimic în schimb, care se exprimă, cel mai profund, prin rugăciune. Știu ei, buncii, din viață, că acolo unde pune Dumnezeu mâna, se face minunea. Și mai știu că Dumnezeu trebuie rugat, dar voia lui respectată, pentru că el știe ce e cel mai bine pentru fiecare dintre noi.
Când părinții sunt preocupați de grijile și responsabilitățile vieții, bunicii găsesc timp să îngenuncheze și să rostească numele nepoților înaintea lui Dumnezeu.
Noi am citit astăzi acest pomelinic, alături de altele. A fost examenul la Medicină. Un examen greu, pentru care și noi ne-am rugat în două rânduri, cu tot sufletul.
Copiii mei au avut acest mare dar. Bunicul lor i-a pregătit la matematică până la examenul de bacalaureat. A fost prezent la lecții, la emoții, la reușite și la momentele grele. A investit timp, răbdare și, mai ales, dragoste. Sunt lucruri care nu pot fi măsurate în bani sau în statistici, dar care modelează un om pentru întreaga viață. Fiecare bunic face ce poate și cât poate pentru nepotul lui, dar, dincolo de toate, nu uită niciodată să se roage.
Nu știu rezultatul examenului lui Teodor Andrei. Dar știu un lucru cu toată convingerea: rugăciunea bunicilor nu rămâne niciodată fără rod. Poate că Dumnezeu nu răspunde întotdeauna în felul în care ne imaginăm noi, dar răspunde întotdeauna în felul în care este mai bine pentru copilul care poartă această binecuvântare.
Sunt convins că această rugăciune va fi răsplătită. Dacă nu printr-o notă, atunci printr-un drum bun în viață. Pentru că un nepot care a fost încredințat lui Dumnezeu prin rugăciunile bunicilor pleacă în lume cu o comoară pe care nimeni nu i-o poate lua.
Cred că acesta este unul dintre cele mai frumoase rosturi ale bunicilor: să lase moștenire nu doar amintiri, ci și un duh al rugăciuni. Iar acestea, spre deosebire de orice altă avere, nu se risipesc niciodată.