Povestea primarului inteligent care crede că locuitorii nu ar fi

Suntem și noi ca două punți, pe apa unui singur dor, dar despărțiți de niște munți … întâmplător…

Pofta de epic mi-a venit când eram în fața Parlamentului Norvegian, privind o manifestație contra războiului din Ucraina. Ce contrast, nu?! Aprilie, frig, versuri din Vara promisă, Parlament, război și pace!

Dar ce mi-a trezit așa pofta de epic? Mi-a intrat pe Facebook o știre dată de fostul ziar personal al primarului Toma și actualul oficios al PSD, că tocmai a primit Buzăul nostru premiul Smart City.

Vă imaginați ce sentiment am avut văzând că am plecat doar de două zile de acasă și Buzăul a sărit până la cerul vieții bune, fără mine?! Ce se întâmplă?, mi-am zis. Dacă ieri era cum era și astăzi e ce nu a mai văzut România, schimb biletul și plec spre casă acum.

Mă chinui pe aici, pe la Oslo, unde-i frig și totul e pus la punct, unde orașul funcționează ca un computer, unde tramvaiul, stațiile electrice, parcările, comerțul, școala, companiile locale,  într-un cuvânt tot! funcționează fără eroare, în loc să merg la Buzău unde totul mergea ca un tanc rusesc când am plecat și acum, rapid totul e smart?! Nu e smart din partea mea să mai stau. Dacă nu am prins momentul decernării în direct, măcar să fiu acolo când vine trofeul – deși la Buzău avem trofee de nu mai e loc să le punem.

M-am lecuit repede de gândul admirației. Nu doar ziarul care a publicat neștirea m-a potolit … deși dacă eram înțelept, dădeam cu scroll. M-a lămurit cine reprezintă organizația care dă premiul: Eduard Dumitrașcu.

Eduard Dumitrașcu a fost la PPDD. E prieten cu Ciolacu și condeiul priceput pentru toate mizeriile locale precum Costin Tănăsescu – locul unde Ciolacu l-a executat cu filmul deocheat pe Boșcoadeală -,  Dan Deșliu, etc.

Nu trebuie să mai descriu mecanismul prin care Buzăul a mai primit o hârtie – apropos, un centru expozițional de tinichele când apare? Buzoianul nu e așa cum crede primarul, ci e smart și pricepe.

Tot o goangă – vorba românului – și povestea cu Smart City.

Ne despart niște munți grei de minciuna apăsată și realitate. Sunt două orașe diferite: unul este cel în care trebuie să credem că locuim, altul este cel real, în care noi chiar locuim. O fi minciuna ceva smart?

Pentru mine știrea a fost șocantă. Să vezi cum funcționează un oraș inteligent și să citești că orașul plin de necaz și minciună din care vii a primit premiul pentru inteligență, e șocant. Sau poate că Oslo nu a participat, așa cum a participat Parisul, atunci când l-a pus primarul Toma cu botul pe labe ….

Apropos, premiul Nobel pe când? Măcar să fie cât stau pe aici să nu mă rup de două ori de orașul inteligent făcut de Toma.

Nu știu, dar mie nu mi se pare inteligent de loc să ai astfel de campanii agresive de publicitate nefondate. O fi manipularea zâna politicii, dar dacă totuși oamenii se satură de ea?

S-ar putea la final să citim împreună doar ….Povestea primarului inteligent care crede că locuitorii nu a ar fi.

Sale!