Trăim o stare de lucruri în care totul este numărat şi înregistrat. Este un fapt simptomatic al prezentului alcătuirea şi utilizarea statisticilor. Cel mai important document statistic naţional a fost întocmit ca urmare a recensământului din anul trecut. Cu un efort substanţial, românii au fost recenzaţi. A fost prima acţiune de acest fel după 2002. Atunci, populaţia ţării era de 21.680.974 de cetăţeni. Finalizarea unui asemenea document statistic este importantă şi trebuie să creeze atitudine. Dacă rămâne un simplu document de calcul numeric, în care omul este privit doar ca o unitate finită, între alte unităţi, finalitatea recensământului poate fi una cu relevanţă doar pentru cercetarea istorică şi procesul electoral din 2012. Descreşterea populaţiei României sub 19 milioane se constituie într-un prag istoric greu de imaginat, mai cu seamă după ce, anterior evenimentelor din 1989, prin măsuri prohibitive sau stimulative, s-a urmărit şi realizat creşterea numărului de locuitori.
Acest document naţional trebuie să stea la baza unor analize sociologice şi a alcătuirii de strategii naţionale şi locale. Orice entitate, indiferent de amploarea ei, are de tras o concluzie din rezultatele recensământului. Strategiile publice trebuie să-l aibă ca fundament. Obiectivele cercetării, enunţate anterior declanşării procesului de recenzare, privitoare la dezvoltarea aşezărilor rurale, fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuit, calitatea vieţii, condiţiile de locuit, dotarea edilitară, situaţia mediului ambiant etc. pot fi atinse în momentul extragerii din sertare a acestei radiografii a prezentului.
Nu este deloc de neglijat scăderea dramatică a populaţiei cauzată de fenomenul migraţiei şi de nivelul natalităţii, precum şi îmbătrânirea acesteia. Efectul se resimte deja asupra bugetului de asigurări sociale şi a vârstei de pensionare, care este în creştere (deja sunt ţări europene mici, precum Irlanda, unde se avansează posibilitatea ridicării vârstei de pensionare la 70 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei). Viitorul va aduce dificultăţi şi mai mari, analizând prognozele. Orice creştere a cuantumului asigurărilor către bugetul de stat se va reflecta în preţul final al produselor, făcând economia neperformantă, în societatea concurenţială în care suntem, unde dimensiunea preţului este vitală pentru inserarea şi rămânerea pe piaţă.
De aceea, scăderea numărului populaţiei şi modul în care are loc aceasta trebuie evaluate cu foarte multă rigurozitate, pentru identificarea unor soluţii care să amelioreze pe termen lung fenomenul rapid al descreşterii, care depăşeşte numeric unele popoare mai mici europene, în integralitatea lor. Migraţia şi nivelul natalităţii sunt factori care au cauzalităţi diferite, dar cu influenţă decisivă. Orice politică publică de susţinere a familiei şi creştere a natalităţii nu poate avea rezultate favorabile fără o analiză serioasă a procesului de migrare.
Paul NEGOIŢĂ
http://www.opiniabuzau.ro/index.php/component/content/article?id=8030
Cuvant despre Cer
Ceai de urzică
Blăjani – file de monografie
Recuperări istorice
Retropelerinaje Buzoiene
Daruri cu tâlc
