Captivii lui Ibsen?

            Într-o mică istorioară de o luciditate şi actualitate uimitoare se spune că un om aştepta la marginea unei păduri. Pe lângă el s-au perindat grăbiţi diverşi semeni ai lui. Nici unul dintre trecători nu a avut nobleţea să-şi ofere ajutorul. Iniţiativa sprijinului nu intra în discuţie, căci, adevărat, nici nu le-a fost cerut. Însă, unii dintre ei s-au grăbit să-l judece. Cum? De ce? Cu ce argumente? Pe ce bază? Îl cunoşteau? Acestea sunt doar câteva întrebări de o logică simplă! Şi totuşi l-au judecat!

Primul l-a privit pe fugă şi a grăbit pasul, zicând: Omul acesta este hoţ! Al doilea l-a privit cu insistenţă, studiind detaliile şi a zis omul care stă aici este desfrânat! Acesta este motivul pentru care poposeşte aici! Al treilea a trecut trufaş spunând: omul acesta este lacom. Stă aici să acapareze ceva, poate un colţ din acest codru! A trecut şi un altul, care în cugetul lui şi-a zis: Omul acesta este mincinos, ai lui ştiu probabil că se află în altă parte… iar şirul judecăţilor „de valoare” a continuat. Argumente?! Nu!

Şi totuşi trecătorii au avut o grilă de evaluare – propriile caractere, propriile vicii. Graba hoţului a fost firească în acest context, doar el ştia cel mai bine să judece asemenea fapte, atitudinea desfrânatului de asemenea, iar setea lacomului era uscată de gândul că toţi i se aseamănă. Cât despre mincinos… Trecătorii nu erau într-o competiţie cu această fiinţă statică ce zăbovea în aşteptare, nu aveau argumente… dar nici nu s-au putut abţine să-l judece după propria fire. Nu puteau accepta în sinea lor că cineva poate fi şi altfel, nu au putut trece cu gândul curat sau măcar cu o atitudine  amorfă. Au simţit nevoia să pună diagnostice şi, la ce se pricepe mai bine un bolnav incurabil? La propria-i boală!

Din păcate, aceasta este o realitate a societăţii româneşti – o măcinare continuă, un mod mizer de a gândi şi a rosti ştiute şi neştiute pentru a-ţi hrăni propria perversitate sau a-ţi justifica propriile vicii. Atitudinea, însă, are forme agravante atunci când te simţi şi un pic de „lider de opinie” sau mult mai grav, când ai un interes pecuniar direct. Îţi colcăie veninul şi simţi nevoia să-l înfunzi în pielea cuiva, ceea ce nu prea mai rezonează cu statutul de om. Poţi, e adevărat, să te numeri şi tu printre vietăţi, însă să pretinzi că eşti om, conştient de statutul tău, dar acesta reprezintă doar un port abuziv de titulatură. Spre exemplu, Ibsen, când scria piesa Brand, nota: „Aveam pe masă un scorpion într-o halbă goală de bere. Din când în când, fiara era agitată. Atunci aruncam cu o bucată de fruct copt în el, pe care să-şi reverse furia şi în care să-şi reverse veninul. După aceea se liniştea”.

Respectul pentru statutul de om impune şi mai multă responsabilitate atunci când vrem să avem greutatea cuvântului. Respectul pentru adevăr ne defineşte ca oameni, iar atunci când nu-l ştim, e mai bine să „mai respirăm o dată” până rostim ceva – aşa cum spune românul înţelept.  Altfel suntem doar, metaforic vorbind, biete capturi ale scriitorului norvegian, inventator al dramei moderne, Henrik Ibsen, „trăitori într-o halbă” şi nu într-o lume.

 

Paul NEGOIŢĂ

http://www.opiniabuzau.ro/index.php/component/content/article?id=14486

Date personale: Mă numesc  Iulius-Paul Negoiţă și sunt fiul al preotului Iulian Negoiţă şi al Anicăi, de profesie economistă. M-am născut în comuna Vintilă-Vodă, la data de 19 iunie 1975 și sunt căsătorit cu Mirela, din anul 1997. Avem doi copii, Matei  și Andrei. Referințe studii: Am absolvit Seminarul Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău și sunt licențiat al Facultăților de Teologie ( Patriarhul Iusitian) și Farmacie (Carol Davila) Am urmat şi cursuri de formare în  Islanda, Cipru, Marea Britanie, Letonia  și  Germania. Am obținut, în 2002, titlul de doctor în Teologie la Universitatea  București. Vorbesc Engleză, Franceză, Spaniolă și am cunoștințe medii de Italiană și Rusă. La nivel de citit și tradus mă descurc și în Germană și Greacă. Activitate profesională: Domeniul ecleziastic: Sunt preot din anul 1997.  Întâi am fost  la Parohia Gherăseni și din 2002 sunt preot la Parohia Sfântul Apostol Andrei din Cartierul Micro 14 - Buzău. Am primit toate gradele onorifice până la cel de iconom stavrofor, iar în perioada 2010-2014 am fost judecător la Consistoriului Mitropolitan. Conform celor relatate în lucrarea 500 de personalități buzoiene. Cea mai importantă realizare pentru cariera de preot este considerată a fi contribuția la construirea ansamblul bisericesc din Cartierul Micro XIV, în centrul căruia se află Biserica „Sfântul Apostol Andrei”. Domeniul didactic: Am fost cadru didactic la Seminarul Teologic, Liceul de Artă și Colegiul Economic Buzău. Am funcționat la Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Am fost în echipa de conducere și în corpul de inspector. Am fost purtător de cuvânt al instituției, pe toată perioada activității, adică timp de 8 ani. Din 2010, am fost director la  Palatului Copiilor Buzău, Școala Postliceale Sanitare Buzău și Colegiul Nicolae Paulescu din Râmnicu Sărat. Domeniul  farmaceutic: Ca farmacist, activez, încă de la înființare, în cadrul lanțului independent de farmacii „Iris Pharm”. Activitate filantropice : Am acordat burse de studiu pentru elevi care au urmat cursuri universitare și postliceale în domeniul medical, premii literare și artistice în cadrul concursurilor de profil și am susținut ameliorarea situației materiale a unor familii sărace. De asemenea, am susținut financiar apariția cărților de debut ale unor autori tineri și lucrări ale unor scriitori consacrați. Am susținut financiar și apariția unor lucrări bilingve pentru comunitatea rromă. Activitate civică : Am candidat în două rânduri la Consiliul Local Buzău și am obținut două mandate de consilier independent (2008-2012; 2012-2016). Am fost președintele Comisiei de Cultură, Culte, Minorități, Sport, Sănătate şi Asistență Socială. Din poziția de independent, în anul 2012 am candidat pentru funcția de primar al Municipiului Buzău, clasându-se al doilea, după candidatul USL, obținând un procent de 30,5% din voturi, respectiv 17.404 voturi. Activitate publicistică: Sunt editor la Editura Omega, calitate în care am editat și tipărit la tipografia proprie un număr peste 500 de lucrări. Ca jurnalist am fost membru în comitetul de redacție, editorialist sau publicist la  Ziarul Lumina, Jurnalul National, Revista Teologică, Mousaios, Glasul Adevărului, Analele Buzăului, Opinia, Sănătatea Buzoiană, Cronica de Buzău, Educația creștină, Lacrima, Viața Buzăului, Șansa Buzoiană, Tezaur. Am fost realizator de emisiuni radio și televiziune. Sunt autor sau coautor al mai multor volume de eseuri, proză, spiritualitate, istorie, pamflet politic: 40 de rânduri, Marchitanii roșii, Prin grădina lui Ilf și Petrof, Monografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Comuna Gherăseni, Cuvânt spre Cer - antologie de poezie religioasă ( coautor), Prin spini, Lectura șoaptei, Pagini de istorie locală.  Afilieri:  Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureștii - Secția Proză. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - Filiala București Membru al Colegiului Farmaciștilor din România - Colegiul București Pasiuni Călătoriile, arta, creșterea animalelor și cultivarea plantelor.

Lasă un răspuns:

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Facebook