Mai mult decât secetă…

          Românii au avut de trecut o iarnă grea, o iarnă în care autorităţile şi-au demonstrat capacitatea de reacţie, iar oamenii gradul de solidaritate. Şi fiindcă „iarna nu-i ca vara”, starea de calamitate a îmbrăcat în ultima perioadă o altă haină – seceta. Sunt regiuni întregi ale ţării noastre afectate de o secetă „istorică”. Un an dificil pentru românii simpli, care muncesc din greu, iar munca lor este distrusă de situaţii incontrolabile. Pentru românii cu venituri reduse, loturile agricole sunt o soluţie de supravieţuire într-un mediu economic cu salarii mici.

Din nefericire, însă, România, a ajuns la mâna speculanţilor care secătuiesc resursa locală. O ţară cu un potenţial agricol important, cu un sol fertil şi cu arii exploatabile semnificative are nevoie, în mod inexplicabil, la unele produse, de importuri. Fără o piaţă agricolă, fără o viziune asupra viitorului acestei ramuri economice şi cu o mentalitate păguboasă, România a ajuns într-un decalaj de dezvoltare faţă de alte state europene cu potenţial agricol.

Conform statisticilor, domeniul agricol din România este puternic fragmentat. Cele 9,65 milioane de hectare de teren arabil  sunt deţinute de 1,1 milioane de proprietari. În jur de 900.000 de fermieri deţin circa două milioane de hectare, având proprietăţi mici. Majoritatea suprafeţelor agricole sunt lucrate cu mijloace agricole depăşite şi, în consecinţă, cu eforturi suplimentare şi eficienţă redusă.

Dacă la această realitate se mai adaugă observaţia „surprinzătoare” a actualului ministru al Agriculturii care constată că s-au furat şi distrus sistemele de irigaţii – constatare de care îşi amintesc, „paradoxal”, toţi miniştrii de resort vara, şi mai abitir pe secetă – precum şi slaba absorbţie a celor 31 de miliarde de euro, fonduri structurale pentru sprijinirea dezvoltării mediului rural şi al transporturilor, bani accesibili în intervalul de timp 2007-2013, putem avea o imagine de ansamblu asupra realităţilor din acest domeniu, având dreptul să fim sceptici, în continuare, în ceea ce priveşte apariţia şi implementarea unei politici naţionale coerente, care să valorifice potenţialul agricol real pe care România îl are.

În afara chestiunilor sus-menţionate, rădăcinile agriculturii româneşti sunt secţionate şi de alte aspecte neplăcute, care ţin de o mentalitate deficitară. În timp ce mulţi oameni „influenţi şi responsabili” au profitat de dezorganizarea totală a acestui domeniu, o parte dintre micii proprietari mai trăiesc încă melancolia anilor ‘90, când au dat o raită prin vechile C.A.P.-uri şi au găsit util pentru propria gospodărie orice mai stătea în picioare. Ruinele mai sunt încă vizibile nu doar fizic, ci şi mental.

Un specialist în domeniul absorbţiei de fonduri nerambursabile povestea cu stupefacţie reacţia unui grup de mici proprietari, cărora le-a fost prezentată soluţia asocierii pentru a exploata în comun suprafeţele agricole pe care le deţineau, oferindu-le, totodată, exemple de bună practică, din alte ţări europene. Au ascultat conaţionalii noştri prezenţi la întâlnire despre beneficiile financiare şi practice ale coagulării în asociaţii de exploatare agricolă, iar în momentul în care s-a sfârşit expunerea au avut o singură întrebare: „Şi când o desfiinţăm, cine ia totul?”

Aşadar, agricultura românească nu suferă  doar de lipsa ploii, ci de o „secetă” organizatorică şi de mentalitate. Comunităţile locale se pot convinge, după 20 de ani, că aşteptarea unor soluţii de la centru este inutilă. Pe lângă investiţiile în infrastructură pe care reprezentanţii comunităţilor locale le-au urmărit cu asiduitate până în momentul de faţă, dezvoltarea pieţei agricole, amenajarea spaţiilor de depozitare în scopul sprijinirii producătorilor autohtoni trebuie să fie priorităţi pe agenda primarilor, în mandatul 2012 – 2016.

 

Paul NEGOIŢĂ

http://www.opiniabuzau.ro/index.php/component/content/article?id=15361

Date personale: Mă numesc  Iulius-Paul Negoiţă și sunt fiul al preotului Iulian Negoiţă şi al Anicăi, de profesie economistă. M-am născut în comuna Vintilă-Vodă, la data de 19 iunie 1975 și sunt căsătorit cu Mirela, din anul 1997. Avem doi copii, Matei  și Andrei. Referințe studii: Am absolvit Seminarul Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău și sunt licențiat al Facultăților de Teologie ( Patriarhul Iusitian) și Farmacie (Carol Davila) Am urmat şi cursuri de formare în  Islanda, Cipru, Marea Britanie, Letonia  și  Germania. Am obținut, în 2002, titlul de doctor în Teologie la Universitatea  București. Vorbesc Engleză, Franceză, Spaniolă și am cunoștințe medii de Italiană și Rusă. La nivel de citit și tradus mă descurc și în Germană și Greacă. Activitate profesională: Domeniul ecleziastic: Sunt preot din anul 1997.  Întâi am fost  la Parohia Gherăseni și din 2002 sunt preot la Parohia Sfântul Apostol Andrei din Cartierul Micro 14 - Buzău. Am primit toate gradele onorifice până la cel de iconom stavrofor, iar în perioada 2010-2014 am fost judecător la Consistoriului Mitropolitan. Conform celor relatate în lucrarea 500 de personalități buzoiene. Cea mai importantă realizare pentru cariera de preot este considerată a fi contribuția la construirea ansamblul bisericesc din Cartierul Micro XIV, în centrul căruia se află Biserica „Sfântul Apostol Andrei”. Domeniul didactic: Am fost cadru didactic la Seminarul Teologic, Liceul de Artă și Colegiul Economic Buzău. Am funcționat la Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Am fost în echipa de conducere și în corpul de inspector. Am fost purtător de cuvânt al instituției, pe toată perioada activității, adică timp de 8 ani. Din 2010, am fost director la  Palatului Copiilor Buzău, Școala Postliceale Sanitare Buzău și Colegiul Nicolae Paulescu din Râmnicu Sărat. Domeniul  farmaceutic: Ca farmacist, activez, încă de la înființare, în cadrul lanțului independent de farmacii „Iris Pharm”. Activitate filantropice : Am acordat burse de studiu pentru elevi care au urmat cursuri universitare și postliceale în domeniul medical, premii literare și artistice în cadrul concursurilor de profil și am susținut ameliorarea situației materiale a unor familii sărace. De asemenea, am susținut financiar apariția cărților de debut ale unor autori tineri și lucrări ale unor scriitori consacrați. Am susținut financiar și apariția unor lucrări bilingve pentru comunitatea rromă. Activitate civică : Am candidat în două rânduri la Consiliul Local Buzău și am obținut două mandate de consilier independent (2008-2012; 2012-2016). Am fost președintele Comisiei de Cultură, Culte, Minorități, Sport, Sănătate şi Asistență Socială. Din poziția de independent, în anul 2012 am candidat pentru funcția de primar al Municipiului Buzău, clasându-se al doilea, după candidatul USL, obținând un procent de 30,5% din voturi, respectiv 17.404 voturi. Activitate publicistică: Sunt editor la Editura Omega, calitate în care am editat și tipărit la tipografia proprie un număr peste 500 de lucrări. Ca jurnalist am fost membru în comitetul de redacție, editorialist sau publicist la  Ziarul Lumina, Jurnalul National, Revista Teologică, Mousaios, Glasul Adevărului, Analele Buzăului, Opinia, Sănătatea Buzoiană, Cronica de Buzău, Educația creștină, Lacrima, Viața Buzăului, Șansa Buzoiană, Tezaur. Am fost realizator de emisiuni radio și televiziune. Sunt autor sau coautor al mai multor volume de eseuri, proză, spiritualitate, istorie, pamflet politic: 40 de rânduri, Marchitanii roșii, Prin grădina lui Ilf și Petrof, Monografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Comuna Gherăseni, Cuvânt spre Cer - antologie de poezie religioasă ( coautor), Prin spini, Lectura șoaptei, Pagini de istorie locală.  Afilieri:  Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureștii - Secția Proză. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - Filiala București Membru al Colegiului Farmaciștilor din România - Colegiul București Pasiuni Călătoriile, arta, creșterea animalelor și cultivarea plantelor.

Lasă un răspuns:

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Recent Posts

Facebook