
Crângul
Este aerul și viața Buzăului, locul prin care nu există buzoian de ieri și de azi care să nu fi trecut. Rămășită a unei vechi păduri, Crângul nu este rezultatul priceperii edilitare a cuiva, ci un minunat monument al naturii, care trebuie păstrat cu sfințenie. Fostă proprietate a Episcopiei Buzăului, a fost amenajat ca parc în secolul 19.
E bine cum este!
Buzău
Oraș cu un potențial remarcabil, situat la întretăierea unor importante artere comerciale și la o distanța potrivită față de capitala țării. Nici prea aproape să fie înghițit, nici prea departe să poată fi neglijat.
Deși geografic Buzăul este corect așezat, iar sub aspect istoric are ce oferi, orașul nu este bine deloc, deoarece este victima unei administrații altoite pe trunchiul unui grup de interese, care-i suge seva și-l ține palid.
Genele
Banca de gene este un proiect miracol. Trăim vremuri în care globalizarea agrară este extrem de agresivă, iar dispariția soiurilor autohtone reprezintă o mare pierdere istorică. Simplificarea diversității genetice și cucerirea pieței de către mari producători și furnizori străini, creează dependențe nesănătoase. Deci, proiectul este unul pragmatic, nu doar romantic. În calitate de crescător de animale, spre exemplu, încerc ca pe lângă eficientizarea producției prin investiția în rase străine, să păstrez specia locală, conștient fiind că odată pierdută nu mai poate fi adusă la viață, atunci când va fi nevoie să apelez la caracteristicile, sănătatea și rezistența ei.
Deci, o banca de gene e o investiție în viitor.
Gena
Banca de gene nu este un proiect PSD. Proiectul PSD a fost distrugerea Stațiunii de Cercetare Buzău, prin deposedarea de terenuri. Sufletul apariției Băncii de gene este părintele Costel Vânătoru. Ca și ideea refacerii Iazului Morilor – distrus de fosta conducerea a primăriei -, rămânerea pe loc a Stațiunii de Cercetare Buzău și posibilitatea apariției unei bănci de gene aparține părintelui Vânătoru.
Inițiativa științifică a fost preluată și, din păcate, politizată atât de mult încât riscă să fie un eșec. Apariția lui Ciolacu, care dă marea veste a înființării, și anunțul că va fi plasată în Crâng, a adus, îndoială și temere în opinia publică.
A adus îndoială pentru că este cunoscută filiera pe care Ciolacu a ajuns la putere. I se cunosc mentorii, grupul infracțional din care provine, i se știu faptele și apucăturile. O poză care-l prezenta printre rădăcini de ceapă, roșii și ardei, era vrednică de umor sănătos. De la trupurile însângerate de mistreți, peste care trona învingător, împreună cu prietenul Omar, la preocupările pentru ceapa și ardeii buzoienilor e…drum lung. E greu să crezi cât de frugal a devenit dintr-odată…
De ce e imposibil de crezut Ciolacu? Pentru că nimic din ceea ce a constituit subiect al laudei de sine nu reprezintă un merit personal. Citeam o biografie a lui pe undeva. Peste tot se opera cu verbul a fost. Verbul a făcut lipsea. Evident, a făcut multe, dar nu din cele bune.
Istoria URBIS a fost marcată hoțește de el. Nici atunci Crângul nu a dormit liniștit. Era un plan monstruos, prin care firma lui Dobrică – nimeni altul decât tatăl celei care a fost plasată pe locul trei la alegerile parlamentare de către Ciolacu, pe locul doi fiind soțul contabilei de la URBIS -, ar fi trebuit să preia societatea de gospodărirea locală, în schimbul penalităților. Părți din URBIS sunt în Crâng. Practic, URBIS avea contracte dezavantajoase cu Dobrică, nu plătea, penalitățile creșteau și Dobrică acumula. De mâna lui Dobrică a pierit și vegetația in zona Vămii Buzăului, vegetație care mai proteja orașul de vânturi. Ce mai conta încă o zonă verde defrișată!
Așadar, numele lui Ciolacu este legat de multe netrebnicii, unele duse la capăt, altele ascunse la timp. Numele lui însă nu este o referință pentru nimic concret. De câte ori ne-a făcut Ciolacu centura Buzăului…
Deci, neîncrederea este firească!
Apoi, anunțul lui Ciolacu poate îngropa proiectul, definitiv, și din alt motiv. Plasând în Crâng sediu – Crângul fiind la rândul lui o bancă de gene – , buzoienii se vor opune, pe de o parte. Pe de altă parte, banii efectivi vor trebui alocați de alte guverne, care vor avea mari îndoieli că acest proiect este serios, atâta vreme cât este aruncat propagandistic pe piață de un sinecurist. În general Ciolacu se laudă cu banii statului, considerând că alocarea fondurilor publice în diferite direcții este un succes personal și un motiv de adulație, vot și de închiderea ochilor în fața matrapazlâcurilor curente.
Deci, Ciolacu știe că îngroapă proiectul prin lauda de sine. Știe că guvernarea PSD se termină curând. Știe că este costisitor proiectul, dar vrea să-l lanseze ca victorie personală, conștient fiind că va fi contestat.
Pe lângă referințele stricte la proiect, Ciolacu a mai încercat ceva. A făcut zgomot în zilele în care presa națională vuia despre chemarea lui Dragnea ca martor în procesul Zgonea-Dobrică. De ceea ce s-a petrecut acolo, Ciolacu nu e străin. Dacă atât de mult a încasat Zgonea pentru a trafica un post inferior la Guvern, cât a costat așezarea pe listă de către Ciolacu a Ionelei Dobrică? Cât a costat familia să trimită în Parlament un personaj inodor, incolor, fără profesie, fără talent și cu un dosar greu în spate?!
Presa locală nu a scris nimic, o singură excepție a fost.
Se anunță însă vreme rea la PSD Buzău. Deci, Banca de gene, ar fi putut ascunde puțin tarele genetice ale grupului care conduce PSD Buzău.
Cu obiective diferite decât cele amintite mai sus, o porție de merite și-a asumat și Toma, în ziarul propriu, evident. După ce l-a ridicat în slăvi pe Ciolacu, dovedind că au aceiași genă, și-a dat o laudă cum nu a mai fost în cotidianul personal. Evident, a trimis rapid ziarul la cabinetului ministrului Daia, pe care l-a idolatrizat în mai toate vorbirile. Probabil, ferma de porci de la Țintești și alte interese agricole cereau adorație totală adresată ministrului. Diplomația, ploconeala și slugărnicia țin tot de genetica partidului roșu.
Deci, vom vedea! Poate nu va fi așa…dar de 15 ani, ori de câte ori am spus ceva despre PSD a cam fost așa!
Jena
În tot acest context, în care unii nu au jenă și aruncă peste bord proiecte serioase, lăudându-se că le vor face, recunosc, am scris aceste rânduri cu strângere de inimă. Mi-aș dori ca această minunată idee a părintelui Vânătoru să poarte chip și să devină un centru de referință din care să răsară cercetarea de calitate și spațiu universitar. Părintele a gândit în spirit național, funcțional și academic propunerea!
E drept, nu-mi doresc să afecteze Crângul și nu-mi doresc să rămână o manevră politicianistă. Părintele este un om delicat și nu trebuie pus în situații dificile. După cum îl știu, nu-l va face cu orice preț și nu se va lăsa până nu-l va face!
Normal era ca un Toma sau Ciolacu să anunțe proiectul după ce se realiza! Au însă nevoie de voturi pentru Dancilă și sunt în situația de a folosi orice motiv pentru a păstra gena pesedistă, care le dă bucate pe care singuri e clar că nu le pot obține.
Dacă ar fi fost vorba de cei doi – și mai ales de Ciolacu -, luam totul ca pe o mișcare de campanie. La așa ceva se pricepe PSD –ul.
Însă, când este vorba de părintele Costel Vânătoru, semnele se schimbă și sper că va veni un guvern care va îmbrățișa de la început ideea, nu o va tărăgăna cu anii precum cel pesedist și va construi la Buzău, aici în buza capitalei, cel mai importat centru de conservare genetică.