Despre ruși numai de bine, evident, dacă este vorba despre scriitori ruși – alții decât Dughin, evident. E bine să-i lăsăm pe ruși să vină la noi. Cultura rusă nu poate fi exclusă de pe harta culturală a unei Europe mari și creștine, în același timp. Europa politică nu se așează peste cea culturală. Noi trebuie să privim dincolo de numărul steluțelor de pe steagul albastru. Așadar, fie rușii bineveniți!
Fie chiar și unii scriitori care au încercat amăgirea transmiterii ideologiei bolșevice, precum Kazantzakis sau Istrate. Ultimul, din câte știu s-a pocăit pentru fapta lui, cel din urmă nu am auzit să o fi făcut-o. Oricum, și operele lor spun ceva despre Rusia, chiar dacă, iese mândră în față
Rusia socială, umbrind-o pe cea culturală. Dar ce-mi veni cu rușii –despre care, bunicul meu, luptător la Cotul Donului, nu mi-a spus prea de bine – și al căror impact politic negativ și manipulator se strecoară în răstimpuri printre noi? Îmi place literatură rusă și recunosc. Cred, fără a fi mai mult decât un cititor, că cei mai potriviți purtători de drept ai titulaturii de romancieri sunt scriitori ruși. Puterea lor de alcătuire a personajelor, a scenelor, ai ideilor, complexitatea psihologică a mediului în care personajele sunt puse la lucru, reprezintă argumente pentru un respect fără dubii. Desigur, nu este o lectură facilă și nu este deloc comercială, însă cine vrea să aibă la îndemână ceva mai ușor de citit poate încerca nuvelistica rusă, iar cu câteva zile în urmă mi-a picat în mână Odată, toamnă – antologie de proză rusă. Cu girul marilor prozatori ruși, prezenți între filele lucrării selecționate de reprezentanții Editurii Rațio et Revelațio și cu intrarea pe scena limbii române a altor autori mai puțin cunoscuți, scriitura rusească grăiește cititorului român. După ani în care ne temeam de rusificare, acum limba rusă se metamorfozează în română, își pleacă imperialul genunchi în fața unui popor mai mic, dar la care iși dorește să aibă acces.
Pentru melancolici, curioși sau însetați de cultură, antologia Odată toamna,încearcă să înverzească pentru români veștedul interes pentru o cultură care vine din gura unui popor care nu ne-a fost de multe ori drag în istorie.
Paul Iulius Negoiță
