1001 povești despre Buzău – Buzăul, la pas – Bijuteria Buzăului

Din timp în timp mai se aud porniri reci care strigă: Vrem spitale nu catedrale! Un amestec de planuri și o manipulare diriguită din tenebre îi face pe unii să creadă că nu au spitale pentru că au catedrale. Ei bine, nu sunt spitale pentru că nu sunt spitale, nu pentru că sunt catedrale. Nu sunt spitale pentru că cine face catedrale nu face și spitale. Fiecare lucrează după voie, după pricepere, după suflet. Probabil, dacă Dumnezeu dădea Bisericii sarcina îngrijirii medicale erau și spitale. I-a dat însă bucuria oblojirii sufletului și inspirația frumosului. De cele două se ocupă, iar ceea ce se face se vede, așa încât, deși trec ani, ierni, vânturi și frig, zidirile rezistă și stau ca noi, înfipte în locurile unde s-au născut. Au mai și pierit unele biserici. Dintele vremii le-a răpus. Fie oamenii s-au mutat de pe acolo, fie nu s-au ostenit cât trebuiau, fie au vrut să dea bisericii forma vremii lor. Ba, undeva în Rusia, s-au îndrăgostit de cărămidă și mortar și au cărat cu totul biserica prin curțile lor, spre mirarea celor care au venit să o inventarieze și nu au mai aflat-o. Dar, asemenea cazuri sunt izolate. În rest, ce au lucrat oamenii pentru Casa Domnului cândva este tot ceea ce le-a mai rămas aici. Demult uitați după chip, pe un pomelnic îngălbenit li se mai citește în răstimpuri numele și nu mai mor nicicând. Așa se întâmplă și cu Bijuteria Buzăului, vechea Catedrală de la Episcopie. Iorga – dacă îmi amintesc bine – spunea că Buzăul este un oraș urât cu un turn în mijloc. Exagera puțin, influențat probabil de ulițele prost înseilate și casele pestriț ordonate. Oricum, nu făcea referire la Centrul Episcopal, inima Buzăului, locul în jurul căruia s-au ridicat cultură, școală, unitate de neam, începutul presei bisericești, tipar și pe unde au trecut nume mari precum Patriarhul Nifon, Luca din Cipru, Mitrofan, Dionisie Romano, Gavriil Munteanu, Nicolae Teodorescu, Gheorghe Tatattarescu, etc. Unii au făcut școli, precum Dionisie Romano, alții au tipărit primele ziare, precum Gavriil Munteanu, alții, cu pensula lor au lăsat în catedrală chipuri de sfinți, precum Tatattarescu. Așadar, apariția Centrului Episcopal și neîntrerupta lui funcționare a adus cu valori umane și materiale importante. Dacă Episcopia este inima orașului, în inima acesteia, închisă parcă între ziduri și chilii, ca într-o cutie de bijuterii stă vechea Catedrală Episcopală, ctitorie a lui Neagoe Basarab, sau poate a lui Radu de la Afumați sau, cel mai probabil, a lui Radu cel Mare. Oricum, os domnesc a fost pus la ridicarea ei. Înălțarea acestei Biserici a fost legată de înființarea Episcopiei Buzăului, la aproximativ 1500 de ani de la nașterea lui Iisus. Sigur, pe aici au mai fost urme de rugăciune și rugători. Un Sava de la Buzău, un Ulfila (primul traducător al Bibliei în altă limbă decât latina și greaca) sau, pierduți în vreme după numele lor, schimnicii de la Aluniș –Bozioru. Dar așezare ca aceasta nu a mai fost. Pentru a o face trainică în fapt, nu doar pe hârtie, Matei Basarab a rectitorit Catedrala de la Buzău în anul 1650, după cum dă mărturie pisania bisericii care mai zice: cercetat-am pe unde am aflat case dumnezeiești, făcute de alți domni bătrâni, strămoșii domniei mele și le-am întărit și le-am înnoit. Astfel, a înnobilat creația administrativă a domnitorului Radu cel Mare – care pe lângă reorganizarea administrativă a statului a înființat și două subunități bisericești, la Buzău și la Vâlcea, având împărțită jurisdicția simplu: fiecare cât va birui – ridicând această construcție sobră, total diferită de tot ceea ce s-a construit la Buzău. Multe a văzut această biserică. Sub cupola ei au fost bucurii, înnoiri , dar și porniri pe drumul fără de întoarcere. Rămâne tăcută, discretă, ușor retrasă din calea zgomotului orașului. Că să o întâlnești, treci pe sub o arcadă de zid și o cupolă de clopotniță. Odată ajuns în fața ei, rămâi uimit. Ce minuni poate să facă omul cu ajutorul lui Dumnezeu! Viața Biserici „Adormirea Maicii Domnului” nu a fost ușoară. Multe năvăliri varvaricești – cum spune pisania -, a îndurat. Ba și sânge de creștin i-a adus nedreptăți, căci rușii împreună cu aliații lor mai uitau limitele, dar a rezistat. Au trecut pe aici trupele poloneze ale lui Zamoyski la 1600, apoi, la 1610 cele ale lui Gabriel Bathory, dar și muscalii în lupta lor cu turcii. Însemnările diverse aminteau că Episcopia era cu totul părăsită și robită și arsă de păgânii tătari în toți anii, ori sate, orașe frumoase/Toate până-n pământ arse/ La Râmnic și la Buzău/ Tot ferise Dumnezeu/ Din mănăstiri și din case/Tot rămăsese ne arse/Iar acum de curând/Le-au ars și-acelea de rând. De asemenea, în vremea lui Alexandru Ipsilanti, se găsea foarte rău stricată și dărăpănată…Și mărturiile curg, dar Bijuteria Buzăului a rezistat, ba a devenit mai frumoasă la fiecare refacere. Și-a păstrat farmecul vremurilor din care venea și s-a întărit precum cereau timpurile în care se afla. Astăzi, mai frumoasă ca oricând, stă precum o doamnă peste care timpul s-a scurs în bucurie, fără semnele urâciunii vremii. Încă-i primește pe cei ce doresc să se închine, nefiind în niciun fel roasă de invidie că măreața ei fiică, noua catedrală, este în centrul atenției, iar vechea Episcopie a devenit Arhiepiscopie. Rămâne pentru totdeauna bijuteria orașului, locul unde verdele prea vesel al pomilor este estompat de aspectul ușor aspru al unor ziduri care nu s-au dat în lături din fața vitregiei timpurilor. Nu am dorit să intru în prea multe amănunte istorice referitoare la această ctitorie voievodală (măcar ea să aibă sânge domnesc, dacă orașul are gene de târgoveți). Mi-am dorit doar să provoc călătorul să se oprească și să caute mai mult. Părintele Gabriel Cocora poate fi o sursă utilă pentru cei dornici să intre în detaliul istoric. Totuși… cine nu a fost la Episcopie și nu a văzut Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, Palatul Episcopal cu foișorul său brâncovenesc și vechea clădire a Seminarului Tpeologic – aflată astăzi în mare proces de modernizare -, nu știe mai nimic despre Buzău. GAERIE FOTO: (sursă: Sănătatea Buzoiană și Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei

Citeste mai mult: https://sanatateabuzoiana.ro/buzaul-la-pas-v-bijuteria-buzaului/

Date personale: Mă numesc  Iulius-Paul Negoiţă și sunt fiul al preotului Iulian Negoiţă şi al Anicăi, de profesie economistă. M-am născut în comuna Vintilă-Vodă, la data de 19 iunie 1975 și sunt căsătorit cu Mirela, din anul 1997. Avem doi copii, Matei  și Andrei. Referințe studii: Am absolvit Seminarul Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău și sunt licențiat al Facultăților de Teologie ( Patriarhul Iusitian) și Farmacie (Carol Davila) Am urmat şi cursuri de formare în  Islanda, Cipru, Marea Britanie, Letonia  și  Germania. Am obținut, în 2002, titlul de doctor în Teologie la Universitatea  București. Vorbesc Engleză, Franceză, Spaniolă și am cunoștințe medii de Italiană și Rusă. La nivel de citit și tradus mă descurc și în Germană și Greacă. Activitate profesională: Domeniul ecleziastic: Sunt preot din anul 1997.  Întâi am fost  la Parohia Gherăseni și din 2002 sunt preot la Parohia Sfântul Apostol Andrei din Cartierul Micro 14 - Buzău. Am primit toate gradele onorifice până la cel de iconom stavrofor, iar în perioada 2010-2014 am fost judecător la Consistoriului Mitropolitan. Conform celor relatate în lucrarea 500 de personalități buzoiene. Cea mai importantă realizare pentru cariera de preot este considerată a fi contribuția la construirea ansamblul bisericesc din Cartierul Micro XIV, în centrul căruia se află Biserica „Sfântul Apostol Andrei”. Domeniul didactic: Am fost cadru didactic la Seminarul Teologic, Liceul de Artă și Colegiul Economic Buzău. Am funcționat la Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Am fost în echipa de conducere și în corpul de inspector. Am fost purtător de cuvânt al instituției, pe toată perioada activității, adică timp de 8 ani. Din 2010, am fost director la  Palatului Copiilor Buzău, Școala Postliceale Sanitare Buzău și Colegiul Nicolae Paulescu din Râmnicu Sărat. Domeniul  farmaceutic: Ca farmacist, activez, încă de la înființare, în cadrul lanțului independent de farmacii „Iris Pharm”. Activitate filantropice : Am acordat burse de studiu pentru elevi care au urmat cursuri universitare și postliceale în domeniul medical, premii literare și artistice în cadrul concursurilor de profil și am susținut ameliorarea situației materiale a unor familii sărace. De asemenea, am susținut financiar apariția cărților de debut ale unor autori tineri și lucrări ale unor scriitori consacrați. Am susținut financiar și apariția unor lucrări bilingve pentru comunitatea rromă. Activitate civică : Am candidat în două rânduri la Consiliul Local Buzău și am obținut două mandate de consilier independent (2008-2012; 2012-2016). Am fost președintele Comisiei de Cultură, Culte, Minorități, Sport, Sănătate şi Asistență Socială. Din poziția de independent, în anul 2012 am candidat pentru funcția de primar al Municipiului Buzău, clasându-se al doilea, după candidatul USL, obținând un procent de 30,5% din voturi, respectiv 17.404 voturi. Activitate publicistică: Sunt editor la Editura Omega, calitate în care am editat și tipărit la tipografia proprie un număr peste 500 de lucrări. Ca jurnalist am fost membru în comitetul de redacție, editorialist sau publicist la  Ziarul Lumina, Jurnalul National, Revista Teologică, Mousaios, Glasul Adevărului, Analele Buzăului, Opinia, Sănătatea Buzoiană, Cronica de Buzău, Educația creștină, Lacrima, Viața Buzăului, Șansa Buzoiană, Tezaur. Am fost realizator de emisiuni radio și televiziune. Sunt autor sau coautor al mai multor volume de eseuri, proză, spiritualitate, istorie, pamflet politic: 40 de rânduri, Marchitanii roșii, Prin grădina lui Ilf și Petrof, Monografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Comuna Gherăseni, Cuvânt spre Cer - antologie de poezie religioasă ( coautor), Prin spini, Lectura șoaptei, Pagini de istorie locală.  Afilieri:  Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureștii - Secția Proză. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - Filiala București Membru al Colegiului Farmaciștilor din România - Colegiul București Pasiuni Călătoriile, arta, creșterea animalelor și cultivarea plantelor.

Lasă un răspuns:

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Facebook