Gânduri și rostiri – Sfântul Bretanion şi puterea Cezarului

 

Sfinţii, modele concrete pentru creştinii de ieri, de azi şi de mâine, exemple perene, care demonstrează că învăţătura Mântuitorului nu este abstracţiune, ci viaţă, modele active, care îndeamnă la fapte izvorâte din credinţă, sunt jaloanele permanente ale creştinilor. Creştinul are nevoie de modele care transcend timpul şi spaţiul, exemple de viaţă care devin universale, care spun: Iată, şi tu poţi să-l urmezi pe Hristos!

Provenit din clase sociale diferite, din veacuri diferite, sfântul devine ghid actual pe calea către mântuire. Locuitor al unei aşezări anume, ostenitor al unei profesii, sfântul străpunge istoria, pătrunde în realitatea mereu actuală – veşnicia, şi luminează de acolo calea pentru toţi cei ce doresc să-i urmeze exemplul. Toţi sfinţii sunt ai noştri, însă unii sunt de-ai noştri, plămădiţi dintr-un aluat comun cu cel al neamului nostru sau legaţi prin activitatea lor misionară de strămoşii noştri. Unul dintre aceştia este şi Sfântul Bretanion, venerabil episcop tomitan de origine capadociană. A ocupat scaunul Episcopiei Tomisului, Constanţa de astăzi, prin anul 360, dovedindu-se devotat păstor al turmei lui Hristos şi aprig apărător al credinţei niceene. A dus o viaţă ascetică, de sfinţenie, şi s-a împotrivit cu dârzenie să nu pătrundă arianismul în eparhia sa, care se întindea între Dunăre şi Marea Neagră.

Urmele vieţii sale nu sunt multe, însă sunt adânci. Despre acest episcop sfânt au scris doi vestiţi scriitori bisericeşti: Sozomen şi Teodoret al Cirului. Sozomen vorbeşte de vizita împăratului arian Valens (364 – 378) la Tomis, în anul 369, când se întorcea dintr-o expediţie împotriva goţilor conduşi de Athanaric. Autorul spune, în „Istoria bisericească“, că împăratul a trecut pragul bisericii episcopale şi a cerut ierarhului Bretanion să intre în comuniune cu arienii, pe care-i simpatiza, şi să slujească împreună cu ei. Sfântul Bretanion a apărat dreapta credinţă şi „a vorbit împăratului cu îndrăzneală despre hotărârile celor 318 părinţi de la Niceea (325), împotriva lui Arie, pe care nu le putea călca“. Apoi, bunul păstor s-a retras cu credincioşii săi într-o altă biserică, lăsând pe împărat singur. Împăratul a încercat să-l exileze, însă a revenit asupra hotărârii, de teamă să nu se răscoale „sciţii“ din Dacia Pontică. Sozomen îşi încheie relatarea sa cu următoarele cuvinte: „Iată în ce chip a înfruntat Bretanion zelul împăratului, el fiind, de altfel, bărbat destoinic şi renumit prin viaţa sa virtuoasă , precum mărturisesc şi sciţii înşişi“.

Teodoret, Episcopul Cirului, spune şi el: „Iar Bretanion, fiind împodobit cu tot felul de virtuţi, şi-a înflăcărat cugetarea cu râvnă şi a înfruntat stricarea învăţăturilor dreptei credinţe şi fărădelegile comise de Valens împotriva dreptcredincioşilor“.

Analizând cele două relatări, ele par doar frumoase amintiri despre un ierarh care s-a opus unui împărat ce îmbrăţişase o erezie de mult apusă. Sfântul Bretanion însă, rezolvă o speţă mereu actuală, o erezie permanent actualizată – ingerinţa puterii în viaţa Bisericii. Sfântul dă mărturie cu viaţa sa despre modul în care trebuie interpretat textul biblic: „Daţi, deci, Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu“ (Matei 22, 21; Luca 20, 25; Marcu 12, 17). A încălcat Sfântul Bretanion principiul canonic al loialităţii faţă de stat şi implicit faţă de conducătorul său? Este vinovat de ofensă adusă împăratului? Poate fi acuzat că a uitat îndemnul Mântuitorului, de a da Cezarului cele ce-i aparţin, sau îndemnul biblic, de a se supune înaltelor stăpâniri? Nu! Sfântul a rezolvat o speţă pentru istorie, printr-un refuz ferm – reluat de Sfântul Vasile cel Mare într-un dialog cu acelaşi împărat, care se plângea că nimeni până atunci nu i-a vorbit în felul acesta. Sfântul Vasile i-a răspuns că, probabil, până atunci nu a vorbit cu un episcop.

Sfântul Bretanion nu încetează să-i dea cinste împăratului sau să-i fie loial, însă cele ce le cerea nu mai erau ale Cezarului, ci ale lui Dumnezeu, iar împărăţia lui Dumnezeu „nu este din lumea aceasta“. Sfântul transcende istoria cu fermitatea sa de a-şi apăra credinţa, cu forţa curajului de a se opune autorităţii imperiale, şi defineşte, pentru veşnicie, până unde poate puterea lumească să se aplece asupra chestiunilor bisericeşti. Fără teama deportării, apărat de ai săi, de înaintaşii noştri, sfântul Bretanion nu a putut face compromis cu credinţa sa şi a rămas canonic pentru interpretarea vie a modului în care trebuie aplicat textul biblic: „Daţi, deci, Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu“.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Date personale: Mă numesc  Iulius-Paul Negoiţă și sunt fiul al preotului Iulian Negoiţă şi al Anicăi, de profesie economistă. M-am născut în comuna Vintilă-Vodă, la data de 19 iunie 1975 și sunt căsătorit cu Mirela, din anul 1997. Avem doi copii, Matei  și Andrei. Referințe studii: Am absolvit Seminarul Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău și sunt licențiat al Facultăților de Teologie ( Patriarhul Iusitian) și Farmacie (Carol Davila) Am urmat şi cursuri de formare în  Islanda, Cipru, Marea Britanie, Letonia  și  Germania. Am obținut, în 2002, titlul de doctor în Teologie la Universitatea  București. Vorbesc Engleză, Franceză, Spaniolă și am cunoștințe medii de Italiană și Rusă. La nivel de citit și tradus mă descurc și în Germană și Greacă. Activitate profesională: Domeniul ecleziastic: Sunt preot din anul 1997.  Întâi am fost  la Parohia Gherăseni și din 2002 sunt preot la Parohia Sfântul Apostol Andrei din Cartierul Micro 14 - Buzău. Am primit toate gradele onorifice până la cel de iconom stavrofor, iar în perioada 2010-2014 am fost judecător la Consistoriului Mitropolitan. Conform celor relatate în lucrarea 500 de personalități buzoiene. Cea mai importantă realizare pentru cariera de preot este considerată a fi contribuția la construirea ansamblul bisericesc din Cartierul Micro XIV, în centrul căruia se află Biserica „Sfântul Apostol Andrei”. Domeniul didactic: Am fost cadru didactic la Seminarul Teologic, Liceul de Artă și Colegiul Economic Buzău. Am funcționat la Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Am fost în echipa de conducere și în corpul de inspector. Am fost purtător de cuvânt al instituției, pe toată perioada activității, adică timp de 8 ani. Din 2010, am fost director la  Palatului Copiilor Buzău, Școala Postliceale Sanitare Buzău și Colegiul Nicolae Paulescu din Râmnicu Sărat. Domeniul  farmaceutic: Ca farmacist, activez, încă de la înființare, în cadrul lanțului independent de farmacii „Iris Pharm”. Activitate filantropice : Am acordat burse de studiu pentru elevi care au urmat cursuri universitare și postliceale în domeniul medical, premii literare și artistice în cadrul concursurilor de profil și am susținut ameliorarea situației materiale a unor familii sărace. De asemenea, am susținut financiar apariția cărților de debut ale unor autori tineri și lucrări ale unor scriitori consacrați. Am susținut financiar și apariția unor lucrări bilingve pentru comunitatea rromă. Activitate civică : Am candidat în două rânduri la Consiliul Local Buzău și am obținut două mandate de consilier independent (2008-2012; 2012-2016). Am fost președintele Comisiei de Cultură, Culte, Minorități, Sport, Sănătate şi Asistență Socială. Din poziția de independent, în anul 2012 am candidat pentru funcția de primar al Municipiului Buzău, clasându-se al doilea, după candidatul USL, obținând un procent de 30,5% din voturi, respectiv 17.404 voturi. Activitate publicistică: Sunt editor la Editura Omega, calitate în care am editat și tipărit la tipografia proprie un număr peste 500 de lucrări. Ca jurnalist am fost membru în comitetul de redacție, editorialist sau publicist la  Ziarul Lumina, Jurnalul National, Revista Teologică, Mousaios, Glasul Adevărului, Analele Buzăului, Opinia, Sănătatea Buzoiană, Cronica de Buzău, Educația creștină, Lacrima, Viața Buzăului, Șansa Buzoiană, Tezaur. Am fost realizator de emisiuni radio și televiziune. Sunt autor sau coautor al mai multor volume de eseuri, proză, spiritualitate, istorie, pamflet politic: 40 de rânduri, Marchitanii roșii, Prin grădina lui Ilf și Petrof, Monografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Comuna Gherăseni, Cuvânt spre Cer - antologie de poezie religioasă ( coautor), Prin spini, Lectura șoaptei, Pagini de istorie locală.  Afilieri:  Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureștii - Secția Proză. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - Filiala București Membru al Colegiului Farmaciștilor din România - Colegiul București Pasiuni Călătoriile, arta, creșterea animalelor și cultivarea plantelor.

Lasă un răspuns:

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Recent Posts

Facebook