Dializa sufletului

De ieri țin în mână o care care curge, curge către suflet. Se cheamă Tărâmul Zânelor și este scrisă – cu lacrimi în ochi vă spun – de către o zână…fără rinichi. Romanul micuței este un manual de frumos, de candoare, de fragilitate. Sunt foi de glas care se bucură și visează, acoperind durerea personală.

Am primit cartea de la Emanuel Ungureanu. Văzusem câteva ceva despre activitatea de bine-făcător căreia s-a dedicat și a venit momentul să cunosc și omul. Deși era în campanie, nici nu a deschis vorba de politică, în stilul politicienilor de duzină, de pe la noi. A deschis doar mașina și mi-a dăruit cartea. O carte ale cărei rânduri sunt rupte din sufletul lui. Cartea este scrisă de un copil fără rinichi, parcă mai încercat decât dreptul Iov. Iov era copt de viață, Ana, Ana Știolică, trăiește doar începuturi de drum. Începuturi dureroase, e drept! Mai dureroase decât noi, ceilalți, am putea duce….

Cine are lacrimi poate citi romanul Ancăi, iar cine are și mai multe lacrimi să înceapă cu prefața scrisă de Emanuel Ungureanu….

A murit mama Ancăi.

Glasul care-mi comunică vestea pare să fie străin, gol, absurd. Apelul are un zgomot specific unei zone fără semnal, fără puls, cu un strigăt în somn.

Stomacul începe să-mi ardă, convulsiv, mestecă în gol.

Îmi scutur nervos mâna stângă, pentru că înțepăturile inimii îmi transmit convulsiile pe care le simt ca pe niște ace coborând până în buricele degetelor ce devin vineții. Trag aer în piept și tac, ascult cu atenție. Cum s-a întâmplat?

Cum să se întâmple?! Ca în multe cazuri și necazuri. O mama a născut o fiică, iar fiica – de parcă nu ar fi primit tot de la începuturi-, a mai avut nevoie de un rinichi. Mama i-ar fi oferit pe amândoi, dar i-a donat doar unul singur, pentru ca cel de-al doilea să le fie ajutor la amândouă. Din păcate, rinichiul dăruit nu a funcționat nici măcar o zi.

Așa că Ana a continuat să rămână …în sânul lui Emanuel, omul care și-a asumat grija celor fără de rinichi.

Noi, ceilalți, nu ne facem prea mari griji de rinichii noștri. Știm câte ceva vag despre ei. Știm că există. Nu simțim că își fac treaba. Există, însă, semeni de-ai noștri, care fac drumuri interminabile să le substituie funcția. De aceștia se ocupă de ani buni Emanuel, încasând fiecare înfrângere pe care i-o aplică sistemul medical, de cele mai multe ori corupt și prost-făcut.

La ușa depresiei creată de suferință, Emanuel Ungureanu, vrea să provoace speranța și bucuria. Așa a ajuns și în cartea și în viața Ancăi.

Dar, din această viață nu a luat doar acele suferinței fizice ale copilului, ale Ancăi, cu tot complexul ei de dureri interne. A băut paharul până la sfârșit, fiind nevoit să accepte ceea ce era de neacceptat: moartea mamei fetiței dependente de dializă.

Provocarea fizică suferită la operație de către mama Ancăi și un microb  de spital au îngropat un trup și au lăsat pe afară un suflet, nevoit să fie pribeag pentru toată viața – câtă este ea -, pentru că așa cum spune Emanuel Ungureanu, dializa te ajută să trăiești, dar te și poate trăda ….

Deci, cartea aceasta are două parți. Prima, în care Emanuel, el Emanuel Ungureanu cel sănătos și puternic, care a răsturnat sisteme, plânge neputincios pentru că nu a reușit să ajute un om să trăiască, cu toate eforturile făcute; a doua parte, în care întâlnim penelul unui copil, care după o dializă a sufletului, după ce a înțeles ceea ce noi toți nu putem accepta, a putut să viseze și să scrie.

Probabil lectura carții  aparute va rămâne un privilegiul personal. Am scris, totuși, aceste rânduri pentru a ne aminti cât de fragili suntem și cât de minunat este ca în suferința noastră să nu fim singuri.

Mâine sper să întâlnesc un alt copil susținut de filantropul Emanuel Ungureanu, un tânăr din Râmnicul Sărat, de la noi, a cărui poveste cu alune sper sper să o citiți în curând.

Date personale: Mă numesc  Iulius-Paul Negoiţă și sunt fiul al preotului Iulian Negoiţă şi al Anicăi, de profesie economistă. M-am născut în comuna Vintilă-Vodă, la data de 19 iunie 1975 și sunt căsătorit cu Mirela, din anul 1997. Avem doi copii, Matei  și Andrei. Referințe studii: Am absolvit Seminarul Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău și sunt licențiat al Facultăților de Teologie ( Patriarhul Iusitian) și Farmacie (Carol Davila) Am urmat şi cursuri de formare în  Islanda, Cipru, Marea Britanie, Letonia  și  Germania. Am obținut, în 2002, titlul de doctor în Teologie la Universitatea  București. Vorbesc Engleză, Franceză, Spaniolă și am cunoștințe medii de Italiană și Rusă. La nivel de citit și tradus mă descurc și în Germană și Greacă. Activitate profesională: Domeniul ecleziastic: Sunt preot din anul 1997.  Întâi am fost  la Parohia Gherăseni și din 2002 sunt preot la Parohia Sfântul Apostol Andrei din Cartierul Micro 14 - Buzău. Am primit toate gradele onorifice până la cel de iconom stavrofor, iar în perioada 2010-2014 am fost judecător la Consistoriului Mitropolitan. Conform celor relatate în lucrarea 500 de personalități buzoiene. Cea mai importantă realizare pentru cariera de preot este considerată a fi contribuția la construirea ansamblul bisericesc din Cartierul Micro XIV, în centrul căruia se află Biserica „Sfântul Apostol Andrei”. Domeniul didactic: Am fost cadru didactic la Seminarul Teologic, Liceul de Artă și Colegiul Economic Buzău. Am funcționat la Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Am fost în echipa de conducere și în corpul de inspector. Am fost purtător de cuvânt al instituției, pe toată perioada activității, adică timp de 8 ani. Din 2010, am fost director la  Palatului Copiilor Buzău, Școala Postliceale Sanitare Buzău și Colegiul Nicolae Paulescu din Râmnicu Sărat. Domeniul  farmaceutic: Ca farmacist, activez, încă de la înființare, în cadrul lanțului independent de farmacii „Iris Pharm”. Activitate filantropice : Am acordat burse de studiu pentru elevi care au urmat cursuri universitare și postliceale în domeniul medical, premii literare și artistice în cadrul concursurilor de profil și am susținut ameliorarea situației materiale a unor familii sărace. De asemenea, am susținut financiar apariția cărților de debut ale unor autori tineri și lucrări ale unor scriitori consacrați. Am susținut financiar și apariția unor lucrări bilingve pentru comunitatea rromă. Activitate civică : Am candidat în două rânduri la Consiliul Local Buzău și am obținut două mandate de consilier independent (2008-2012; 2012-2016). Am fost președintele Comisiei de Cultură, Culte, Minorități, Sport, Sănătate şi Asistență Socială. Din poziția de independent, în anul 2012 am candidat pentru funcția de primar al Municipiului Buzău, clasându-se al doilea, după candidatul USL, obținând un procent de 30,5% din voturi, respectiv 17.404 voturi. Activitate publicistică: Sunt editor la Editura Omega, calitate în care am editat și tipărit la tipografia proprie un număr peste 500 de lucrări. Ca jurnalist am fost membru în comitetul de redacție, editorialist sau publicist la  Ziarul Lumina, Jurnalul National, Revista Teologică, Mousaios, Glasul Adevărului, Analele Buzăului, Opinia, Sănătatea Buzoiană, Cronica de Buzău, Educația creștină, Lacrima, Viața Buzăului, Șansa Buzoiană, Tezaur. Am fost realizator de emisiuni radio și televiziune. Sunt autor sau coautor al mai multor volume de eseuri, proză, spiritualitate, istorie, pamflet politic: 40 de rânduri, Marchitanii roșii, Prin grădina lui Ilf și Petrof, Monografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Comuna Gherăseni, Cuvânt spre Cer - antologie de poezie religioasă ( coautor), Prin spini, Lectura șoaptei, Pagini de istorie locală.  Afilieri:  Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureștii - Secția Proză. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - Filiala București Membru al Colegiului Farmaciștilor din România - Colegiul București Pasiuni Călătoriile, arta, creșterea animalelor și cultivarea plantelor.

Lasă un răspuns:

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Facebook