COSTACHE MOGLAN- UN ,, MOȘ ION ROATĂ” BUZOIAN
Puțini dintre noi, buzoienii, știu despre un om deosebit al plaiurilor noastre care s-a afirmat în lupta pentru unitatea românească. A fost unul dintre primii elevi ai ,, școlii de candidați de învățători”, înființată la 20 aprilie 1838, de către primul mare dascăl al Buzăului –Dionisie Romano
Născut pe la 1808 în satul Beciu, apropiat de Grabicina, ,, din părinți necunoscuți” , a fost crescut la mănăstirea Poiana Mărului, situată pe raza comunei Bisoca. Copilul a crescut și a devenit bun de muncă, fiind trimis să slujească la metohul mânăstirii din satul Grabicina de Sus. Fruntașul satului, Ion Moglan, văzându-l deosebit de isteț l-a căsătorit cu fiica sa , Stemata. Probabil drept recunoștință față de socrul său își ia numele de familie al acestuia, Moglan, iar socrul său continuă faptele bune trimițându-l la ,, școala candidaților de învățători” în locul fiului său , cel înscris la nr.91, din primul catalog al școlii, cu numele de Stoica Moglan. Ajuns învățător al satului, încă din 1838 se remarcă prin activitatea didactică și autoritățile vremii îl numesc, prin 1846, subrevizor școlar pentru plasele Pârscov și Slănic.
S-a dovedit un adevărat ,, luminător al satului” prin lupta sa neobosită pentru emanciparea socială și propășirea clăcașilor buzoieni .În 1857, când întreaga obște românească era cuprinsă de febra alegerilor pentru Divanurile ad-hoc ale Moldovei și Țării Românești s-a implicat din plin în curentul unionist. Nici nu se putea altfel pentru un fost elev al lui Dionisie Romano, despre care cunoaștem că a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai clerului Țării Românești în lupta pentru Unirea Principatelor.
Costache Moglan a fost ales de către locuitorii județului nostru să-i reprezinte ca deputat în Divanul ad-hoc al Țării Românești, la alegerile din 16 septembrie 1857, fapt afirmat chiar de el în cuvântarea susținută în plenul acestui prim Parlament românesc:,, lăcuitorii unui întreg județ m-au ales ca să arăt dorințele țării și la vreme păsurile clasei noastre plugărești”. În Divan a susținând cu tărie Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești sub numele de România, precum și celelate cerințe care erau expresia dorințelor ,, Țării”: alegerea unui principe străin, neutralitatea și autonomia țării, precum și alegerea unei Adunări Legislative reprezentative. Demn de remarcat ar fi că atunci, în urmă cu 162 de ani, parcă eram mai democrați ca în prezent, întrucât în organismele reprezentative ale țării erau aleși reprezentanți din toate clasele sociale, inclusiv țărani ca moș Ion Roată, pe când astăzi nu avem în Parlament nici-un țăran autentic.
Devotat Unirii, domnitorului Unirii și reformelor sale modernizatoare, Costache Moglan s-a așezat în fruntea țăranilor satului său la 1866, datorită forțatei abdicări a lui Alexandru Ioan Cuza. Atunci au avut loc în țară răscoale ale țăranilor temători ca nu cumva câștigurile reformei agrare, care desființase claca și îi împroprietărise, să fie înlăturate. A continuat să rămână ,, un om drept și cinstit, un veritabil orator, având cunoștințe suficiente ”, o adevărată figură luminoasă pentru oamenii acestor plaiuri, care ne face să fim mândri că ne-am născut și noi aici și că am avut înaintași așa de destoinici. Învățătorul Costache Moglan a trecut la cele veșnice la 15 ianuarie 1874, fiind înmormântat la Grabicina de Sus.
prof. Constantin Coman
