Există dopaj…academic?

 

De la Juvenal la Machiavelli

Fraza din Satira X a lui Juvenal, Mens sana în corporore sano, a fost interpretată în diverse moduri, printre care și în sens holistic. Doar o minte sănătoasă poate poate conduce la existența unui corp sănătos. Sigur, nu au lipsit interpretările viceversa.

În materialul care urmează voi pleca de la analiza interpretării acestei ziceri romane, conform căreia o minte sănătoasă poate ține un corp sănătos și voi vorbi despre un fenomen, din ce în ce mai prezent, atât în lumea sporturilor preponderent fizice, cât și în lumea sporturilor minții, inclusiv în lumea competițiilor academice. Este vorba despre fenomenul dopajului.

Din ce în ce mai bine pus la punct, din ce în ce mai atractiv pentru toți actorii implicați în diferite forme competiționale, dopajul sucește mințile celor care sunt în competiție și stimulează inteligența celor care născocesc soluții tehnice, chimice, strategice.

Dacă în trecut idealul era mintea sănătoasă, care să țină sănătos corpul, acum mintea afectată de ideea câștigului prin orice mijloace, trage corpul spre viciul consumului unui cumul de substanțe potențatoare. Așa minte, așa trup, așa competiție, așa vremuri. Dar, înainte de a judeca, să facem o mică incursiune referitoare la evoluția fenomenului dopajului. Dacă nu am avea această interpretare a zicerii lui Iuvenal, probabil am putea spune că dopajul, doar de o vreme s-a…urcat la cap, el fiind destinat o lungă perioadă de timp mușchilor. Însă, de la cap pornesc toate, inclusiv dorința nesățioasă de a învinge prin orice mijloace, în orice tip de competiție.

Dar, să pornim de la dopajul în sport.

De la virtute la bani

Motiv pentru care voi face o scurtă incursiune în idealul olimpic, în numele căruia sportivii se întrec cu încrederea că munca lor le este benefică, iar rezultatul competiției este corect și reflectă efortul, talentul, înzestrarea fizică este unul etic, deși voi prezenta mai multe date care țin de farmacologie.

Odată cu amestecarea din ce în ce mai agresivă a sportului cu banii, întrecerea sportivă a început să fie viciată de practici care distrug încrederea în competiții corecte, printre care și dopajul cu substanțe active, prelucrate în laboratoarele farmaceutice, cu scopul de a potența forțele naturale și, evident, de a păcăli sistemele de evaluare.

Deși a început să se vorbească despre fairplay, adevăratul gând al celor implicați astăzi în competiții sportive este extras din Principele: scopul scuză mijloacele.

Din acest motiv, pe lângă industria de cercetare și concepere a unor forme tot mai tari și mai rafinate a substanțelor dopante, a apărut și un sistem paralel de control, de investigare și de sancționare a celor care prin practici de acest fel distrug principiul fundamental al fenomenului competițional.

Organismul sportivului, dar și mintea lui a devenit un teren de încercare și de luptă între potențare și rezistență la toxicitatea unor substanțe care cresc randamentul, dar pot scurta vieți și defecta cariere. Cum exista tendința concentrării tot mai puternice asupra luptei între diferitele forme de tratament pentru augmentarea performantelor și tot mai puțin pe menținerea sănătății sportivilor, sportul de performanță, din promotor și simbol al sănătății devine pe zi ce trece un loc bolnav, al borcănașelor și acelor de tot felul, o lumea a angoaselor, a stimulentelor fără de care nici mușchii și nici creierul nu mai puteau lucra. Lumea sportului începea să fie de neconceput altfel, iar viața sportivului un studiu clinic permanent.

Prof. univ. dr. ing. Adrian Gagea în  lucrarea “Cercetări interdisciplinare în sportul de performanţă” scrie despre modul în care ingineria celulară poate fi folosită în potențarea artificială a performanțelor sportive prin creşterea artificială a aptitudinilor fizice, dar şi a atitudinilor psihice.[1]

De asemenea, tehnologia farmaceutică este într-o continuă dezvoltare, de aceea elaborarea unui cod anti-doping unanim acceptat este un obiectiv greu de atins. La fel este şi diferenţierea dintre “artificial şi natural”, în potenţarea efortului fizic.

Invazivitatea practicilor a atins punctul ultim în Rusia, unde se pare că s-a ajuns la crimă.

Există o listă cu substanțe și medicamente care sunt interzise sportivilor de performanță, unanim acceptată.

În anul 1989 la, Strasburg, a fost adoptată “Convenţia Europeană Împotriva Dopajului” unde  dopajul este definit ca acea acţiune prin care se administrează sportivilor substanţe din anumite clase farmacologice, interzise de către organizaţiile sportive internaţionale competente. În cadrul acestei Convenţii a fost prezentată şi lista substanţelor  dopante, acestea fiind încadrate în şase clase notate (A,…F) şi exemplificate în Tabelul 1.

Conform Convenţiei de la Strasburg, cele şase clase de agenţi de dopaj sunt:

1. Stimulante
2. Narcotice
3. Steroizi anabolizanţi
4. Beta-blocante
5. Diuretice
6. Hormoni peptidici şi analogi

 

Stimulante	Narcotice analgezice	Steroizi anabolizanţi	Beta-blocante	Diuretice	Hormoni peptidici şi analogi
Amfepramonă Amfetamină Amfetaminil Amifenazol Amifenazol Benzampfetamină Cafeină[2] Cathină Clobenzorex Clorfetermină Clorprenalină Cocaină Cropropamidă Crotetamidă Dimetilamfetamină Efedrină Etamivan Etilamfetamină Fencamfamină Fendimetrazină Fenetilină Fenilpropanolamină Fenmetrazină Fenproporex Fentermină Furfenorex Mefenorex Metamfetamină Metilefedrină Metilfenidat Metoxifenamină Morazon Niketamidă Pemolină Pentetrazol Pipradol Pirovaleron Prolintan Propilhexedrin Stricnină Substanţe înrudite	Alphaprodină Anileridin Buprenorfină Codeină Dextromoramid Dextropropoxifen Diamorfină (heroină) Dihidrocodeină Dipipanonă Etilmorfină Etoneptazină Fenazocină Levorfanol Metadonă Morfină Nalbufină Pentazocină Petidină Trimeperidină Substanţe înrudite	Bolasteron Boldenonă Closbetol Dihidroclor-metiltestosteron Fluoximesteron Mesterolon Metandienonă Metenolon Metiltestosteron Nandrolon Noretandrolon Oxandrolon Oximesteron Oximetolon Stanozolol Testosteron [3] Substanţe înrudite	Acebutolol Alprenolol Atenolol Labetalol Metoprolol Nadolol Oxprenolol Propranolol Sotalol Substanţe înrudite	Acetazolamidă Amilorid Benzthiazidă Bumetanidă Canrenonă Clormerodrin Clortalidon Furosemid Hidroclorotiazidă Mersalil Spironolactonă Triamteren Substanţe înrudite	HCG ACTH Hormoni de creştere

Tabel 1. Lista agenţilor de dopaj prezentată în

„Convenţia Europeană Împotriva Dopajului” adoptată la Strasburg, 1989

 

Am redat această listă, nu din dorința de a umple materialul centrat pe ceea ce am denumit dopajul academic, ci pentru a arăta cât de departe s-a ajuns și ce se întâmplă acolo unde principiile etice sunt înlăturate, iar în locul lor dictează interesele financiare, care transformă sportivul doar în vehicul prin care sunt încasați banii, din ce în ce mai numeroși, de la competițiile sportive.

S-a ajuns atât de departe încât, așa cum aminteam, chiar și crima a devenit posibilă. Pentru a ascunde adevărul despre utilizarea substanțelor adjuvante, s-a ajuns la eliminarea fizică a celor care au lucrat în laboratorul destinat ajutării sportivilor ruși. Excepție făcând doar martorul care a relatat situația, după ce a reușit să părăsească Rusia.

Atât de gravă este situația încât World Anti-Doping Agentcy, a luat măsuri drastice blocând participarea sportivilor ruși la întreceri,  inclusiv la Mondialul de fotbal din 2022. Măsura este o noutate în jurisprudența instituției de supraveghere.

De la fibre la sinapse

De la stimularea preponderent forței fizice, s-a ajuns și la potențarea nevoia  potențării forței de concentrare, ceea ce reprezintă o actualizare a temei. Dacă în antichitatea sportivii arenelor puteau să găsească doar ceva ierburi pentru a rezista mai bine la durere și la efort, astăzi, chiar și jucătorii de șah utilizează creații ale ingineriei farmaceutice, pentru a-și îmbunătății calitățile.

Marele Maestru ucrainian Vassily Ivanchuk a refuzat sa predea o proba de urina pentru un test aleator antidoping, imediat după înfrângerea de la Olimpiada. Acum este considerat vinovat de dopaj. Jucator profesionist si mare maestru al șahului de peste 20 ani, Ivanchuk este nevoit sa suporte sancțiunile.

Acuza de dopaj la adresa ucrainianului a fost primita ca o jignire fara margini in lumea sahului. Unii șahiști au acuza de dopaj, este o acuză in corpore, care le insulta onoarea si inteligenta, susținând, totodată, că trișare în șah prin dopaj este imposibila.[4]

 

Suntem propriul nostru capital. Cum investim în el?

Societatea în care trăim este hiperconcurențială. Fiecare dintre noi suntem un capital uman. Suntem principala noastră resursă, iar tușa acestei realități se îngroașă constant, deoarece celelalte forme de capital devin pe zi ce trece mai concentrate în câteva mâini.

În acest context, fără a fi totul permis, mai totul devine posibil. Potențarea forțelor proprii în scopul obținerii de rezultate, care sa mențină un anumit nivel de performanță, a devenit o practică destul de frecventă și în sistemul de învățământ.

Mai mult sau mai puțin benefice în raport cu scopul dorit, pe piața farmaceutică există substanțe active care se declară potențatoare de …energie intelectuală, de concentrare, de memorie.

Extrem de activ, domeniul farmaceutic, la nivel de cercetare și-a făcut treaba și a inventat și pus pe piață soluții care să susțină nevoia de performanță sau de rezistență la activitate intelectuală prelungită.

Desigur, o substanță activă medicamentoasă, odată ingerată, aduce cu sine beneficii, dar și efecte adverse.

Efectele benefice conform scopului există – deși sunt și voci care le infirmă – însă, utilizarea medicamentelor tipizate, relativ ușor de pus pe …masa consumatorului, reduce din unicitatea potențelor. Nici măcar de un grup privilegiat nu se mai poate vorbi. Utilizarea devine în anumite societăți cvasigenerală.

În domenii precum cum cel în care lucrează analiștii financiari, unde toți participanții la turnir își permit un tratament de concentrare și atenție, cine nu consumă soluții adjuvante, ține tot mai greu pasul și riscă să fie eliminat, pentru incapacitatea de atingere a targetelor, cățărate tot mai sus. Așadar jocul e dur și se joacă cu sănătatea fizică proprie pe…față.

Dar și între competitorii care au același regim medicamentos de anduranță apare tendință de …și mai multă performanță, așa că adaptează tratamente care sunt prescrise în cazul persoanelor care suferă de ADHD.

Amicii lui Adderall

Fenomenul dopajului academic a făcut obiectul ecranizării. Take your pills este titlul unui film care rulează pe Netflix și care are ca subiect analizarea, pe bază de practici și mărturii personale, a fenomenului dopingului intelectual.

Pelicula prezintă evoluția fenomenului, de la momentul inițial, situat undeva în 1926, când pe piață a fost lansat primul produs.

Moleculele specifice a fost create să răspundă inițial unor domenii precum cele militare și sportive. Îmbunătățirea performanțelor sportive a fost un obiectiv atins, uneori cu prețul vieții și, mai de fiecare dată, cu prețul sănătății.

Filmul prezintă evoluția de la particular la general a unui fenomen tot mai prezent în cotidian.

Pastila de matematică  a devenit piață, o piață care a crescut doar în câțiva ani de la 600.000 milioane de dolari la 3.5 miliarde.

De la indicarea medicamentelor pentru disfuncții cerebrale minime, s-a ajuns la utilizarea în scopuri…academice.

Campusurile universitare americane – conform relatării documentarului – au devenit adevărate depozite de medicamente. Fiecare sertar are un loc pentru medicamentul minune. Practic, numărul studenților amici cu Adderall este fără număr. Numărul pilulelor înghițite depășește 50 milioane pe zi….

Aderall este un medicament eliberat pe bază de prescripție medicală (cel puțin in USA, așa cum am amintit). Aceasta este denumirea comercială a unei combinații de săruri de amfetamina, incluzând dextroamfetamina si amfetamina.
Medicamentul are rolul de a stimula sistemul nervos central, prin sporirea atenției și concentrării.

Adderall RX este avizat de FDA și este unul dintre cele mai populare forme acceptate de tratament pentru ADHD, la copii și adulți. Este folosit și în tratarea oboselii și a tulburărilor de somn.

Evident, pe lângă utilizarea pe bază de prescripție e utilizat și ca drog „inteligent”, pentru a ridica nivelul de energie si  concentrare, pentru cei care studiază.
În societate care ne împrăștie mintea, care ne…educă să nu ne concentrăm, pastila miracol face creierul să devină matur, așa cum afirmă unii prescriptori.

Ei bine, în lumea unor napoleoni obosiți să asculte din atât de multe zone diferite mesaje, metanfetamina – drogul psiho-stimulent, care crează stări de euforie și excitație – a devenit tentația lumii școlare și universitare.

Pe lângă Adderall, studenții americani s-au mai împrietenit și cu alte produse ale industriei farmaceutice:

Ritalin este un produs similar Adderal. Cocnerta, face parte din aceeași clasă și are ca scop, printre altele, îmbunătățirea stării anumitor părți ale creierului, mai puțin active, Metilfendiatul este un medicament stimulant, folosit ca medicament de primă intenție pentru ADHD.

Cu mai puțin entuziasm este folosit și Modafinilul, vândut sub denumirea de Provigil, produs folosit pentru tratarea somnolenței la locul de muncă sau apneei obstructive de somn.

Printre produsele utilizate, devenite astăzi istorice, se află Obetrolul.

Printre cele de ultimă generație este Adrafinil, prezentat ca un înlocuitor al produselor de mai sus, care se prezintă ca având forța de a îmbunătăți capacitatea de gândire, fără a afecta, intru-un mod negativ, funcția neuronala, pe termen lung[5].

Mă opresc aici cu enumerarea, cu specificația că nu am intrat în prea multe detalii medicale, din motive de metodă de studiu și obiective. Am redat totuși câteva informații din lumea medicală, pentru a cunoaște care sunt medicamentele utilizate în campusurile americane, medicamente care, evident se găsesc și pe piața românească.

Utilizarea lor în scopul performanței școlare este, fără dubiu, improprie și periculoasă etic și medical.

Sigur, există și opinii privitoare la efectul placebo asupra minții studentului sau elevului. Intrând, însă, în profunzime, putem constat că toate aceste droguri școlare se vor a fi niște trucuri prin care unii pot tranșa mai eficient competiția din sistem.

Utilizarea lor a devenit o practică de grup. Consumatorii duc viață de Metrix – așa cum afirma unul dintre cei intervievați în filmul de pe Netflix – , iar impactul emoțional, de suplinire a lipsei de încredere, este major. În aceasta constă și principala formă de dependență.

Studentul devine convins că fără aceste produse nu poate obține rezultate, motiv pentru care mărește doza, deoarece organismul dezvoltă rezistență. Cu cât doza este mai ridicată duce, fără echivoc, la apariția unor efecte adverse severe.

Din păcate, indiferent de dozele și de riscurile asumate, IQ –ul nu crește.

Revenind la aspectele etice, s-ar putea merge pe ideea lansată de unii cercetători și chiar de unii consumatori, conform căreia, efectele nu ar fi reale, deci nici întrecerile școlare nu ar putea fi viciate. Totuși, cel puțin pe bandă, consumatorii spun odată luat drogul, trebuie să ai de lucru, fiindcă focusarea este maximă.

Chestiunea, deși e prezentată și cunoscută nu a creat încă instrumente de verificare a stării în care participă elevii sau studenții la un examen, după modelul din sport. Pentru moment, singura frână legală impusă în America este prescripția medicală. Dar despre consumul prescris sau..legal vorbim aici?!

Produsele se pot procura și pe căi ilicite, ceea ce duce la o creștere a interesului, a diferențelor și a inechităților. Evident, nu fac referire la inechități de consum, ci la inechitatea participării la același tip de competiție. Sunt favorizați cei mai bine înzestrați financiar.

Etica universitară și școlară este afectată, așadar, de practici, care, în definitiv, au ca finalitatea banii.

Desigur, la nivel de prescriptori, procesul este banalizat, industria farmaceutică făcându-și treaba comercială. Efectul însă este unul major, atât la nivel fizico-somatic ( probleme hepatice, boli cardiovasculare, depresie), cât și sub raport etic.

 

Dopajul light

M-am uitat pe un grafic de vânzări care include medicamentele prezentate ca fiind potențatoare de energie intelectuală și în ograda proprie.  Așa cum era de așteptat, numărul de unități vândute în farmacie, în perioada preliminară examenelor de evaluarea națională și de admitere, crește.

Analizând situația în Buzău, unde nu este oraș universitar, nu am putut avea date despre evoluția fenomenului în perioada sesiunilor de examene.

Nu am să mă raportez la cifre, deoarece nu dețin o statistică națională, ci doar la fenomenul pe care am putea să-l numim dopaj academic, fenomen care există, și știm cu toții acesta realitate.

Practic, o farmacie poate face aprovizionare la medicamentele potențatoare, urmărind ordinul de ministru prin care se aprobă structura anului școlar. Creșterea vânzărilor este de 90%.

Fiind vorba de produse care intră în categoria suplimentelor nutritive, capsulele de memorie și concentrare se vând și on-line, ceea ce poate vicia orice tip de statistică națională.

De asemenea, fiind vorba de suplimente, produsele din această zonă de interes sunt susținute publicitar, motiv pentru care, se practică automedicația.

În proporție de peste 95% sunt cumpărate de către părinți, care, de cele mai multe ori, ca și în speța americană, sunt cei care au inițiativa tratamentului. Doar 5% dintre copii folosesc produsele fără știrea părinților, în scopul de a-i surprinde, conform unui sondaj realizat prin interogararea unui eșantion format din 100 de elevi.

În mod curent din farmacii de cumpără: Memo plus și Lecitină

 

Memo Plus ( 30 de comprimate ), este un Supliment alimentar care susține concentrarea si memoria – scrie prospectul – și este indicat în activitățile intelectuale intense, în perioade cu stres ridicat și în situația lipsei de energie.

Ingredientele principale sunt:  extractul din miraculosul Ginkgo biloba ( 20 mg ), care servește la menținerea concentrării și favorizează circulația sanguină la nivel cerebral,  Cafeina ( 60 mg ) care are ca scop sporirea atenției și diminuarea oboselii oboseala; Vitamina B6 ( 4 mg ) și Magneziu care susțin funcționarea normala a sistemului nervos, Magneziu – ajuta la funcționarea optima a sistemului muscular si nervos și Taurina ( 50 mg ),  aminoacid care se regăsește in mod natural in creier, mușchi, inima și sânge și care la stres și efort fizic este eliminat în cantități mari. Doza zilnica recomandata: 1 tableta pe zi, de preferat in timpul mesei, exclusă fiind masa de seară.

Lecitina este mai popular decât Memo Plus. Lecitina Forte 1200 pentru ajutarea creierului, 30 capsule, fabricată de germanii de la Doppelherz. În compoziția lecitinei din soia sunt: cholină, inozitolul și acizii grași nesaturați (AGN). Aceste componente sunt elemente constitutive ale celulelor nervoase, ele făcând posibilă sinteza neurotransmițătorilor – substanțe responsabile de transmiterea impulsurilor nervoase. Se administrează 1 capsulă zilnic, în timpul mesei sau imediat după aceasta, împreună cu o cantitate corespunzătoare de lichide.
Cure de câte 2 luni, urmate de 1 lună pauză sau administrare în perioadele solicitante (stres, solicitare psihică intensă, examene).

În farmacie dar și în on-line se comercializează și Neuro Optimizer, utilizat și de elevi și studenți. Conform prospectului produsul se ocupă, printre altele de : cresterea capacitatii de invatare, memorare si redare a informatiilor, a fluiditatii verbale, concentrarii, vigilentei si atentiei, la imbunatatirea starii emotionale, sociabilitatii, adaptabilitatii, capacitatii motorie: ajuta la imbunatatirea sintezei si la mentinerea nivelului neurotransmitatorilor acetilcolina, dopamina, adrenalina, noradrenalina, la cresterea sensibilitatii receptorilor

 

În mediul on-line, foarte bine promovat este  Concentrix. Conform informațiilor, produsul sporește puterea de concentrare în mod natural, fiind un supliment alimentar pentru sănătatea sistemului nervos, a psihicului și a creierului. De asemenea, produsul este prezentat ca având în componență Omega 3/6, vitamine și oligoelemente; că are ingredient 100% natural și nu are efecte secundare.

Evident, nu este adăugată și informația Mii de oameni au deja încredere în Concentrix.

Am amintit aceste produse, deși ele sunt nevinovate comparativ cu cele prezentate în capitolul anterior. În cazul folosirii lor nu putem vorbi despre dopaj efectiv, ci putem atinge doar anumite componente etice, care vizează spiritul competițional, deși, cumva, aici vorbim mai mult de produse care au ca scop ajutarea  organismului în condiții naturale, pentru a suplini diferențele particulare pe care le are fiecare dintre noi, față de ceilalți.

Pe lângă aceste produse ca prin prospect se declară destinate învățării, mai sunt utilizate și de elevii români și nootrope precum Piracetamul. Deși medicamentul este destinat unor afecțiuni precise și, cu predilecție unei categorii de vârstă mai înaintată, este utilizat și de către cei care doresc o performanță mai bună la învățare.

Concluzii deschise  

După ce am făcut o incursiune scurtă în fenomenul dopajului în sport, pentru a vedea de unde a pornit valul și cum este tratat, după ce am trecut de la vene la sinapse, pentru a constata că dopingul este un fenomen care începe să urce tot mai mult…la cap, am prezentat manifestarea fenomenului în spațiul școlar și universitar, luând ca studiu de caz fenomenul american, prezentat în filmul Take your pills.

Am prezentat, de asemenea, ce se întâmplă pe piața farmaceutică cuminte – nu am informații despre practici precum cele din America – folosind trei exemple de suplimente, care au ca scop îmbucățirea capacităților de memorie și concentrare.

Dincolo de efectele adverse provocate de ingerarea produselor amintite și a altor produse cu conținut și scop similar, este firească evaluarea etică a fenomenului. Deși toți participanții la fenomenalul dopajului academic, cunosc scopul pentru care apelează la o substanță sau alta, evaluarea etică nu intră încă în zona de interes real.

S-ar impune, oare, ca în regulamentele de examene și în codurile interne de funcționare a insitutuțiilor de învățământ să existe o reglementare privitoare la dopajul academic?

Trebuie să ne mulțumim că fenomenul nu are adâncimea celui american sau ar fi mai bine să prevenim degenerarea prin introducerea unor forme de consiliere și apoi de testare?

Sunt întrebări la care comisiile de etică din cadrul fiecărei instituții de învățământ ar trebuie să răspundă. Ar fi momentul să o facă. E fără dubiu, că folosirea unor adjuvanți, unor substanțe-salt peste linie, încalcă normele fairplay-lui academic și pot potența salturi pentru personalități care, odată plasați pe o orbită care nu le aparține, se vor chinui, fără a performa. Bine ar fi să nu fie așa! Cum ingurgitarea de substanțe nu poate fi decât temporală, evoluția ulterioară poate fi un dezamăgitoare.

Peste toate acestea, neîncrederea în realizarea unei competiții academice corecte, distruge încrederea generală în valoarea sistemului educativ – chiar și atunci, când am admite, că impactul substanțelor consumate se bazează pe principii placebo.

Dependența de surse externe de sprijin este o racilă care afectează, fără dubiu, competiția. Dacă, destul de frecventul copiat la examene afectează, prin dependență și neîncredere în capacitățile proprii, falsifică rezultatul academic, utilizarea substanțelor care stimulează memoria sau concentrarea, făcută fără riscul cunoașterii publice și al oprobiului subsecvent, îmbracă forme mult mai dăunătoare cadrului întrecerii școlare și mai ales universitare.

Așadar, etapele luptei cu dopingul academic, un fenomen pe care chiar dacă ne facem că nu-l vedem, pot fi trei:

1. Recunoașterea existenței fenomenului și cuprinderea lui în formele de reglementare
2. Întărirea consilierii psihologice și etice.
3. Verificare medical, în cazuri vizibile.

Cununa o poate lua cel ce luptă după regulile jocului, îi scria Apostolul Pavel, ucenicului său Timotei, în Epistola pe care i-o adresează, în capitolul II, versetul 5…deci, putem admite că a lupta dopat cu substanțe medicale, în arena academică, reprezintă o cale de încununare etică?

Bibliografie generală

 

BIBLIOGRAFIE

 

 

1. Alecu, Mihail, (2002)  Reacţii alergice la medicamente, Bucureşti, Editura Medicală.

2. Angelescu, Constantin, (2009), Nicolae C. Paulescu – omul şi opera sa medicală, Bucureşti Vremea.
3. Baconi, Daniela, Dan Bălălău, Pavel Abraham, (2008) Abuzul şi toxicodependenţa, Bucureşti Editura Medicală.
4. Baconschi, Teodor, (2015), Facebook, Bucureşti, Edit. Humanitas.

1. Bălălău, Dan, (2008)  Abuzul şi Toxicodependenţa, Bucureşti,  Editura Medicală.
2. Bender, David, (2014) Nutrition – a very short introducţion, Oxford.
3. Brukner, Ion (coordonator), (2014) Semiologie medicală şi diagnostic diferenţiat, Bucureşti, Edit. Medicală.
4. Butură, Valer, (1979), Enciclopedia de etnobotanice românească, Bucureşti, Edit. Ştiinţifică şi enciclopedică.
5. Cass, Hyla, (2013) Ghidul suplimentelor nutritive în tratamentul medicamentos, Bucureşti,  Edit. Curtea Veche Publishing.

10. Chirilă, Ioan, (1988), Frumoasele noastre duminici, Bucureşti, Edit. Sport-Turism.
11. Cristea, Aurelia Nicoleta (coordonator), (2006) Farmacie clinică (vol. 1), Bucureşti, Editura Medicală.

1. Cristea, Aurelia Nicoleta, (2011) Tratat de farmacologie, Bucureşti, Editura Medicală.

13. Cuparencu, Barbu (coordonator), (1978) Farmacologie pentru medici II, Cluj-Napoca Edit. Dacia.

1. Dincă, Rodica Mihaela, Milomenia Georgescu, (2008) Chimie organică, Galaţi, Edit. Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”.

15. Duminică, Alexandru, E. Toma, (1977) Tratamentul medicamentos în infecţii, Bucureşti, Edit. Medicală.

1. Felea, Ilarion, (1994)  Religia şi sportul, în vol. Religia culturii, Arad, Editura Episcopiei Orotodoxe Române a Aradului.
2. Flamaropol, Mihai, (1984),  Fotbal-cadran mondial, Bucureşti, Edit. Sport-Turism.
3. Fulga, Ion, (2012) Farmacologie, Bucureşti, Editura Medicală.

19. Bouvenot, B. Devulder, L. Guillevin, P. Queneau, A, Schaeffer, (2001) Patologie  medicală. Neurologia. Psihiatria. Toxicomania, Vol. 6, Editura Institutul European.

1. Gagea, Adrian, (2007) Cercetări interdisciplinare în sportul de performanţă, Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

21. Garcia Rives, Heirberto, (1991) Plantes curativas mexicanas, Mexico, Edit. Panorama.
22. Gherasim, L., (1982) Diureticele, în Vol. “Terapeutica medicală”, ( sub redacţia R. Păun), Vol. I, Bucureşti, Edit. Medicală.

1. Giddens, Antony,  Socilogie, -trad. Oana Gheorghiu, (2010)  Bucureşti,  Edit. All.
2. Granet, Marcel,  (2004) Religia chinezilor, (trad. Marie-Janne Vasiloiu), Edit. Artemis.
3. Iacob, Ion, Mihai Radu Iacob, (2012)  Comunicarea în sport, Iaşi, Casa Editorială Demiurg.
4. Ioana, Muşat Alina, (2014), Farmacologie şi farmacoterapie, Buzău, Edit. Omega.
5. Ionescu, P., Stoian, V. Stănescu, E. Savopol, (1968) Formular farmaceutic, Bucureşti
6. Ionică, A.,  I.R. Ciobanu, (1977), Compendiu de Botanică, Bucureşti, Editura Medicală.
7. Lancrajan, Ioana , (2012)  Dopingul în sport – suport de curs master, Cluj-Napoca, Edit. Ecou Transilvan.
8. Lancrajan, Ioana, (2012), Dopingul  în sport, Cluj-Napoca, Editura Ecou Transilvan.

31. Lullmann, Heinz, Klaus Mohr, Lutz Hein, (2011) Atlas de fameacologie, Farmamedia, Târgu-Mureş.
32. Manea, Mirela,  Traian Manea, (2004),  Psiholohie medicală, Bucureşti, Edit. Tehnic.
33. Manea, Mirela, Traian Manea, (2004), Psihologie medicală, Bucureşti, Edit. Tehnic.
34. Mănescu, Cătălin, (2011), Efectele secundare cauzate de folosirea agenţilor dopanţi în sport, Vol.

1. Mănescu, Cătălin, (2011), Efectele secundare cauzate de folosirea agenţilor dopanţi în sport, Vol. III, Nr. 2.

36. Neacşu, Constantin, (2010), Medicina sportivă. Sistemul neuroendocrin şi sportul de performanţă, Bucureşti, Editura Bren.

1. Nedelcu, Alexandru, I. Danciu, L. Dănilă, I. San-Marian, A. Dene, Anatomia, fiziologia omului şi igiena, Bucureşti, Edit. Didactică şi Pedagogică.
2. Negoiţă, Iulius Paul,  Nicoleta Porceanu, (2015)  Elemente de legislaţie, organizare sanitară şi farmaceutică, Buzău, Edit. Omega.

39. Nicolaescu, Gheorghe, (1990) Mingea o copiei a soarelui, Bucureşti, Editura Sport-Turism.
40. Oisteanu, Andrei, (2014) Mătrăguna, măselarița și muscarița, în lucrarea Narcoticele în cultura română – istorie, religie, literature, Iași, Edit. Polirom.
41. Oişteanu, Andrei, (2014) Narcotice în cultura românească, Polirom.
42. Paraschiv, Vasile, Daniel Ştefan Paraschiv, Ramona Gabriela Paraschi, (2014), Drogurile – un pericol pentru ordinea juridică naţională şi internaţională, Bucureşti, Edit. Pro Univesrsitaria.
43. Pickover, Clifford, (2012) The medical book, New York, Sterling.

1. Popa, I., (1978), Toxicologie, Bucureşti, Editura Medicală.

45. Popescu, Honoriu, (1985) Medicamente de biosinteză şi extracţie, Cluj-Napoca Edit. Dacia.

1. Popovici, Iuliana,  Dumitru Lupuleasa, Lăcrămioara Ochiuz, (2011) Terminologie medical şi farmaceutică, Iaşi, Edit. Polirom.

47. Popovici, Iuliana, Dumitru Lupuleasa, Lăcrămioara Ochiuz,(2011) Terminologie medical şi farmaceutică, Iaşi, Edit. Polirom.

1. Popovici, Iuliana, Dumitru Lupuleasa, Lăcrămioara Ochiuz,(2014) Dicţionar farmaceutic, Iaşi, Edit. Polirom.
2. Rinderu E.T., Cataneanu S, Shaoo M, (1997) Rolul alimentaţiei şi medicaţiei susţinătoare de efort în îmbunătăţirea performanţei; Simpozion Internaţional, Universitatea din Piteşti, Larouse dicționar de medicină, București, Edit. Univers Enciclopedic.

50. Rodman, Morton, Dorothy W Smith, (1984) Clinical Pharmacology in Nursing, Philadelphia, J.B. Lippincott Companz.
51. Simenschy, Th., (1979), Un dicţionar al înţelepciunii, Iaşi, Editura Junimea.
52. Spencer, Roberta Todd, lynn Wemett Nicholas, Gladys B. Lipkin, Helen Pianta Waterhouse, Frances M. West, Esther Graber Bankert, (1983), Clinical Pharmacology and Nursing Management, Philadelphia, J.B. Lippicott Company.

1. Stroescu, Valentin, (2010)  Farmacologie, Ediţia a V-a, Bucureşti, Edit. Medicală.

54. Stroiescu, Valentin, (1995) Bazele farmacologice ale practicii medicale, Bucureşti, Medicală.

1. Tache, Georgiana-Ozana, (2001) Ghide de mecanică fizică şi recuperare medicală, Bucureşti, Edit. Scripta.

56. Teaşcă, Constantin, (1988) Competiţii de neuitat, Bucureşti, Edit. Sport-Turism.

1. Toution, Y., (1985)  Pharmacie – therapeutique medicamenteuse,Masson, Paris.
2. Ungureanu, Traian, (2008) Olimpia în exil – o carte despre nobleţe şi dezonoare în sport, Bucureşti, Edit. Humanitas.

 

 

www.velocafe.ro; http://velocafe.ro/un-sport-in-sine-dopajul-in-ciclism/

http://velocafe.ro/un-sport-in-sine-dopajul-in-ciclism/

http://velocafe.ro/un-sport-in-sine-dopajul-in-ciclism/

www.wikipedia.ro; http://ro.wikipedia.org/wiki/Diego_Maradona

www.fanatik.ro; http://www.fanatik.ro/sotia-lui-maradona-il-da-de-gol-se-droga-de-cind-juca-la-barcelona-155204

http://www.mediafax.ro/sport/andreea-raducan-daca-nu-luam-nurofenul-nu-mai-iesea-lumea-in-strada-sa-ma-sustina-7792747

https://sahcuceausescu.ro/2008/12/20/scandal-de-dopaj-in-sport-in-sah/

https://nootropiceromania.com/2018/07/26/totul-despre-aderall-efecte-si-beneficii/

 

 

 

 

 

 

 

 

[1] Adrian Gagea, Cercetări interdisciplinare în sportul de performanţă, Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, 2007, p. 11.

 

[2]Pentru cafeină, un eşantion se va considera pozitiv când concentraţia în urină depăşeşte 12 mcg/mL.

[3]Pentru testosteron se consideră pozitiv când raportul testosteron/epitestosteron este mai mare ca 6.

 

[4] https://sahcuceausescu.ro/2008/12/20/scandal-de-dopaj-in-sport-in-sah/ accesat, 24.12.2020, orele 19.37.

[5] https://nootropiceromania.com/2018/07/26/totul-despre-aderall-efecte-si-beneficii/ accesat, 2.01.2021