Sună telefonul. Răspund.
– Buză ziua! Sunteți pe lista neagră! Nu ați raportat cazurile de Covid!
– Nu avem, slavă Domnului! Tot pe lista neagră suntem dacă nu avem?!
-Chiar și așa, tot trebuie raportat! Trebuie raportat în zero!
– Am înțeles, vom raporta că nu avem nimic de raportat! Deși…raportezi totuși când ai ceva de …raportat!
Nu cred că vă ieste străin dialogul și nu se referă doar la Covid, deși, parcă societatea, cu tot balastrul ei birocratic, a înnebunit de tot. Raportări peste raportări, chiar și atunci când nu ai nimic de raportat. Apoi, apare un documente care impune ștergerea datelor colectate, pe motiv că nu este în regulă.
În fine, Covidul trece, dar noi ne mai facem bine? Mai ieșim din starea de formalism excesiv? Mai facem doar să facem? Mai ne consumăm tipul cu tot felul de inițiate ale unora care nu au ce face?
Din păcate, am ajuns să ne ocupăm cu toții de tot felul de nimicuri, iar ceea ce este cu adevărat important ne scapă.
Blăjani – file de monografie
Cuvant despre Cer
Retropelerinaje Buzoiene
Daruri cu tâlc
Ceai de urzică
Fascinația rostirii
