Cheile Dobrogei

Cheile Dobrogei reprezintă una dintre cele mai frumoase și cunoscute atracții din județul Constanța. În timp ce turiștii le vizitează pentru peisajul spectaculos pe care cheile îl oferă, geologii le apreciază pentru vechimea și importanța recifilor jurasici de vârstă paleozoică.

Cheile Dobrogei s-au format în urmă cu aproape 2 milioane de ani

Foarte mulți iubitori de natură ajung la Cheile Dobrogei, însă nu toată lumea cunoaște detaliile, care, de fapt, fac această atracție turistică să fie impresionantă.

Cheile Dobrogei au o vechime de aproape 2 milioane de ani. Ele oferă un peisaj carstic uluitor, cu numeroase sectoare de chei, acum mult mai tocite decât în trecut.

”Inițial, acele stânci aveau peste 1000 de metri înălțime, însă agenții externi, apa, vântul, apele curgătoare, le-au erodat continuu, până au ajuns la înălțimea actuală, de puțin peste 100 de metri.

Cheile Dobrogei oferă un peisaj impresionant datorită caracteristicilor geomorfologice, paleontologice, botanice și faunistice. În cadrul sitului există două peșteri de mare importanță paleontologică și arheologică – Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei.

În Peștera La Adam au fost investigate 80 de specii de fosile jurasice și a fost descoperit un molar de Homo sapiens fossilis”, a declarat pentru Discover Dobrogea, prof. Marius Lungu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, din cadrul Universității Ovidius Constanța.

Cheile Dobrogei sunt cele mai vechi chei din România

În Dobrogea există un peisaj carstic spectaculos, iar Cheile Dobrogei au cel mai vechi sector de chei din România, dar și numeroase peșteri.

”Cheile Dobrogei sunt localizate în Dobrogea Centrală, la o distanță relativ mică de aria Gura Dobrogei. Acestea protejează o suprafață de aproximativ 11.000 de hectare care aparțin de regiunea biogeografică stepică și au o altitudine medie de 86 de metri.

Este o zonă foarte veche, în care se întâlnesc la tot pasul urmele recifilor jurasici de vârstă paleozoică, formați în mările jurasice și cretacice, păstrează încă formele foștilor atoli. Practic, aici au fost primele urme ale dinozaurilor din România.

Este un sector foarte vechi, iar Cheile Dobrogei sunt cele mai vechi din țară. Ele sunt săpate pe o lungime de aproape 2 kilometri de pârâul Vistorna, un afluent al râului Casimcea, cea mai mare apă curgătoare din spațiul dobrogean.

Masivul geologic Cheia, rezervație protejată

Masivul geologic Cheia este declarat din 1970 rezervație naturală protejată și este situat în nordul județului Constanța, în Podișul Casimcei, în apropierea localității Cheia.

Zona este reprezentantă de o serie de stânci mezozoice în formă de turnuri alcătuite din calcare de origine coraligenă. Specialiștii au identificat aici un număr de peste 600 de specii de floră endemice și rare. În ceea ce privește fauna sunt bine reprezentate diferite specii de reptile, păsări răpitoare și chiroptere. Din punct de vedere paleontologic, calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din Podișul Casimcei.

În perimetrul sitului se află, la Gura Dobrogei, mai mult de 10 peșteri. Două dintre ele sunt mai mari și mai cunoscute, pentru că au fost studiate de către speologi. Este vorba de Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Liliecilor și Peștera La Adam, care au povești interesante.

Peștera Liliecilor, monument al naturii descoperit de Vasile Pârvan

Peștera Liliecilor nu este foarte accesibilă și nici amenajată. Ea poate fi găsită ușor din dreptul Mânăstirii Sf. Efrem, lăcaș de cult situat la poalele stâncilor bătrâne și roase de timp. Practic, din dreptul mânăstirii pornește cărarea care urcă spre Peștera Liliecilor.

”Peștera Liliecilor sau Peștera Gura Dobrogei, cum i se mai spune, este un monument al naturii, iar existența ei a fost semnalată încă din anul 1927 de către istoricul și arheologul Vasile Pârvan. Este o peșteră descoperită încă de la începutul secolului XX și a fost intens studiată. Peștera Liliecilor este relativ veche, formată la începutul cuaternarului, adică acum aproximativ 2 milioane de ani.

Ea are trei intrări și mai multe galerii, lungimea totală a acestora fiind de aproape 500 de metri. În această peșteră au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, multe unelte și fragmente de ceramică neolitică, dar și obiecte din metal, aparținând epocii fierului. Peștera aceasta oferă condiții optime pentru coloniile de lilieci, care i-au dat și numele, lilieci care trăiesc și în prezent acolo. Cele mai multe galerii și încăperi ale peșterii sunt zone de adăpostire a liliecilor în timpul verii, dar și de hibernare în timpul iernii”, a precizat pentru Discover Dobrogea, conf. univ. dr. Marius Lungu.

În Peștera ”La Adam” au fost găsite fosile de 100.000 de ani

Zona Gura Dobrogei este destul de ofertantă din punct de vedere turistic. Tot aici, mai este o grotă cunoscută sub numele ”Peștera La Adam”, un alt monument al naturii, care se întinde pe o suprafață de 5 hectare.

Ar putea fi amenajată și introdusă într-un circuit turistic, însă nici aceasta nu este prea ușor de găsit. În urma cercetărilor au fost găsite în peșteră câteva pietre cioplite, despre care se spune că au făcut parte dintr-un altar al Zeului Mitras sau Zeul Luminii.

”Este o peșteră unică, pentru că aici s-au descoperit numeroase fosile, cea mai importantă fiind un molar care aparține lui homo sapiens fossilis, cu o vechime de aproximativ 100.000 de ani. Are o galerie mai mare la intrare, se urcă pe niște trepte, după care există o cale de acces pe platou, printr-o galerie foarte îngustă.”, am mai aflat de la conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole din cadrul Universității Ovidius Constanța, Marius Lungu.