Prof. univ. dr. habil. Antoaneta Ene, de la Departamentul Chimie, Fizică şi Mediu din cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu, măsoară, împreună cu studenţii, masteranzii și doctoranzii, gradul în care radonul, un gaz inodor şi incolor emanat de solul, gresia, podeaua şi pereţii din locuinţele noastre, poate fi un potențial risc cancerigen pentru organism.
Cu ajutorul unui aparat portabil, bazat pe spectrometria radiaţiilor alfa, prof. dr. Antoaneta Ene determină, din oră în oră, în orice încăpere, concentrația radonului şi toronului – gaze radioactive eliminate de sol şi materialele de construcţie folosite în ridicarea locuinţei – pe baza căreia calculează doza de radiaţii care afectează organismul uman. “Solul, gresia, podeaua, pereţii şi materialele de construcţie din locuinţele noastre conţin izotopi radioactivi, din seriile uraniului şi toriului. Aceştia se dezintegrează în lanţ, unii dintre descendenţi fiind radonul şi, respectiv, toronul. În legislaţia românească (ordinul nr. 316/2018 pentru aprobarea normelor privind cerinţele de securitate radiologică pentru surse naturale de radiaţii), norma admisă a concentrației de radon este de 300 Bq/mc. Dacă o încăpere nu este aerisită câteva minute în fiecare zi, radonul se acumulează în concentraţii periculoase, iar persoanele care locuiesc acolo se pot îmbolnăvi, în timp, de cancer la plămâni. Ce se poate face? O campanie de conştientizare în rândul populaţiei şi un program concret de monitorizare a acestor gaze, aşa cum se întâmplă în S.U.A..
Colegii de la Universitatea Babeş-Bolyai au elaborat, acum câţiva ani, o hartă de radon în România, cu zonele de risc, ţara noastră aflându-se într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. La fel facem şi noi, pentru anumite lucrări de cercetare: am măsurat cu aparatul portabil cantitatea de radon din câteva locuinţe din Şendreni, dar şi din oraşul Galaţi, precum și din unele spații academice. Gazul există de când lumea, chiar şi în apă, dar populaţia nu cunoaşte, din păcate, aceste lucruri şi este bine să fie informată. În cadrul proiectului MONITOX care se implementează în prezent cu parteneri din Moldova şi Grecia vom extinde aria cercetărilor şi pe emisia de radon din soluri şi ape în Bazinul Mării Negre”, a explicat Antoaneta Ene. Măsurătorile făcute şi de cercetătorii din Cluj au acoperit 42 la sută din teritoriul ţării. “Ne dorim să identificăm toate zonele de risc – tot ce este peste limita superioară de 300 Bq/mc – şi implementarea unui protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul”, spune profesorul gălăţean.
Radonul reprezintă al doilea factor de risc în declanşarea cancerului pulmonar, după fumat. Cum putem noi, oamenii de rând, să facem prevenţie? Practic, trebuie să aflăm concentraţia de radon în camerele în care petrecem cel mai mult timp (dormitor, living), apoi să aerisim cât mai mult şi să ne asigurăm că materialele de construcţie pe care le folosim sunt cât mai aproape de cerinţele ecologice.