Katalin Kariko, cercetătoarea care a început încă din 1978 să lucreze la tehnica mRNA (ARN-mesager), cea aflată la baza vaccinului Pfizer/BioNTech, are un istoric profesional presărat cu momente dramatice.
Prof. Karikó a început să lucreze la tehnica ARN-mesager (mRNA) într-un laborator din Ungaria în 1978, înainte de a se muta în SUA după ce funcția sa la Centrul de Cercetări Biologice din Szeged a fost desființată, în 1985. Un deceniu mai târziu, când se afla la Universitatea din Pennsylvania, Prof Karikó a fost retrogradată când eforturile ei legate de acercetarea mRNA nu au reușit să atragă sprijin financiar, dezvăluie The Telegraph
Cu toate acestea, timp de mulți ani, a existat un obstacol: ARN-ul mesager provoca o reacție inflamatorie atunci când era injectat. Abia în 2004, profesorul Karikó și colega ei, Drew Weissman, au descoperit că, folosind o nucleozidă ușor modificată în șirul de ARNm, problema potențial fatală ar putea fi depășită.
Acesta a fost „marele moment <oh!>”, a spus ea; „În acel moment m-am simțit că acest lucru este foarte, foarte important.”
Lucrarea lor, publicată în 2005, a pregătit calea nu doar pentru vaccinul împotriva coronavirusului dezvoltat de BioNTech – compania germană la Prof Karikó s-a angajat în 2013. Vaccinul produs de firma americană Moderna folosește aceeași tehnică.
Blăjani – file de monografie
Daruri cu tâlc
Recuperări istorice
Fascinația rostirii
Retropelerinaje Buzoiene
Cuvant despre Cer
