Nu știu pe unde, dar am văzut o postare doxologică, în care cineva privea cu admirație faptul că salvările stau la coadă la spital,, personalul dând dovadă de sacrificiu, de parcă de de virtutea răbdării au nevoie ambulanțierii.
Zeci de salvări și zeci de oameni stau și așteaptă un loc în spital. Așteaptă să iasă o mașină mortuară să descarce o salvare. Vremuri sumbre, pe care ni le-am făcut și singuri; dar și vremuri absurde, de haos. Cum să ții bolnavul în salvare, să blochezi salvarea, în loc să aduci niște containere, în cazul în care nu ai alte soluții?! E crimă să ții salvările blocate și să abandonezi sau îngreunezi orice altă misiune de salvare. Pot fi accidente cu multe victime sau bolnavi de alte afecțiuni!
Șoferii, asistenții, doctorii sunt blocați. Nu mai au ture și zile, iar activitatea lor nu mai poate fi cuantificată după numărul de vieți salvate, ci după somnolența orelor de așteptare în curtea spitalelor, cu bolnavii în cârcă. Or fi românii neglijenți în raport cu ceea ce se întâmplă, dar așa nerozie, să priponești sistemul mobil de salvare în loc fix și să nu găsești o soluție să lași salvatorii să circule, e mai mult decât nerozie. Iar dacă te mai și lauzi cu așa soluție…ori ești un biet manipulator cu ADN bolșevic, ori ești Dorel.
Această situație tragică mi-a amintit de o nedumerire comunistă. Revoluționarii ruși s-au gândit să facă un schimb de experiență cu englezii. Au mers la Londra să afle cum fac capitaliștii treabă. Rusia trecuse din feudalism la socialism și era străină de capitalism. Binevoitori, englezii le-au explicat rușilor cum este cu bursa, cu descentralizare, cu decizia, cu competiția care naște concurență. Rușii nu au priceput mare lucru. Le erau străine conceptele. Erau totuși preocupați de ceva. Voiau să știe unde este coada la pâine. Își fac curaj și întreabă și află că englezii nu au coadă la pâine. Au întrebat bolșevicii cum este posibil, cum de nu au,… cine este responsabil…
Au plecat nedumeriți cum au venit…. La ruși, ca și la români, a continuat să fie coadă la pâine. Nu au găsit soluția să dezlege ghemul centralizării statale.
Cândva era coadă la pâine, dar se mai putea trăi, astăzi este coadă de salvări și se moare. Se moare de boală, se moare de prostie, din păcate. Unii, adepți ai teoriei conspirației, spun că planul este să moare oameni, că doar nu e imposibil să aducă cei responsabili niște containere, în care să descarce salvările. Alții sunt de părere că e mâna pesediștilor care ocupă mai toate posturile de conducere, scopul fiind crearea întețirea urii față de guvern.
Eu, totuși, cred că este un blocaj creat de incapacitatea unor responsabili de a gândi și a acționa singuri, așteptând mereu ordin de sus, ca pe vremuri. Iar dacă ordinul întârzie, scapă doar cine e salvat de un ghinionist, care a murit și a lăsat patul liber. Atunci salvarea se golește și poate pleca iar în misiune …
