Repere bucureștene

Repere bucureștene
Clădirea, ce avea să se numească Casa Grădișteanu (și mai târziu Palatul Grădișteanu-Ghica), a început a fi construită în anul 1884, pe Calea Victoriei, la intersecția cu str. Nicolae Iorga, după planurile arhitectului francez Jean Berthet, la cererea soților Elena şi Constantin Grădişteanu.
Construită într-un stil eclectic cu elemente renascentiste, având fațade bogat ornomantate, scări monumentale, tavane cu stucaturi și vitralii, această clădire impetuoasă ca un palat se definește ca fiind una dintre cele mai frumoase case ale Bucureștiului.

Grădiștenii provin dintr-o veche familie boierească, din zona Grădiștea (județul Giurgiu de astăzi), boieri ce au deținut înalte funcții dregătorești în perioada cuprinsă între secolele XVI – XIX. O familie care avea legături de rudenie cu toată aristocrația din Ţara Românească şi Moldova.

Neavând moștenitori, Constantin Grădișteanu lasă casa surorii sale Maria, casatorită Ghika, de unde și denumirea ulterioară a edificiului, Palatul Grădișteanu-Ghica.

Casa va fi restaurată între anii 1895 si 1898 și va suporta modificări majore mai ales la interior – plafoane casetate și pictate, lambriuri de lemn, scări interioare monumentale, vitralii.

Ultimul propietar al casei a fost Șerban Grigore Ghika (1882-1952), căsătorit cu Aristița Stoenescu. În anul 1948, guvernul comunist de atunci naționalizează casa, care va reveni de abia după Revoluția din 1989 în proprietatea moștenitorilor familiei Ghica, și anume fraţilor Constantin şi Şerban Ghica. Ultima restaurare s-a făcut între 1996 si 1997, sub supravgherea arhitectei Adina Dinescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să-ți placă și