Pricepuți și mai ales nepricepuți, ne dăm cu părerea despre ceea ce ar putea fi un conflict regional, cu consecințe serioase asupra fiecăruia dintre noi. Sigur, avem impresia că atâta vreme cât nu ne bat nouă soldații la ușă – așa cum s-a întâmplat cu înaintașii noștri -, nu ne doare atât de tare și ne putem permite evaluări, fără teamă.
Nu este chiar așa. Din războaie pierde totală lumea, cu excepția industriei de armament și, poate, a unor organe de presă.
Am văzut atitudini ciudate nu doar în zona de conflict, ci și la noi, precum speranța unora că dacă vom fi invadați vor pierde ceilalți agoniseala lor și se vor șterge eventualele datorii. Nimic din toate acestea. Războiul, ca orice criză, indiferent cât de mic ar fi, distruge vieți și nu îmbogățește niciodată omul de rând. Ne poate distruge viața un local război casnic, dar o confruntare armată.
Eu sper că lumea nu a luat-o razna și că cei ce vor război vor face calcule pragmatice. Nu văd ce ar câștiga rusul de rând din ambiția confruntărilor militare și nici nu văd atâta spirit naționalist în rândul populației. Vor și ei, ca și noi, să-și crească copiii în pace și să se bucure de cât au, iar dacă politicile statele le vor aduce mai mult, fără riscul pierderii liniștii, vor fi mai mulțumiți. Ce poate obține rusul de rând dacă vor îngloba, din nou, Ucraina?! A fost a lor și au luat ceea ce era de luat.
Da, e greu pentru un lider cu muți ani în spate să mai creeze entuziasmul schimbărilor și poate exista convingerea că un ideal istoric poate renaște solidaritatea. Nu cred și nu văd să fie așa. Oamenii din ziua de astăzi, după aproape un secol de pace locală, vor prosperitate nu gâlceavă. Dacă subiectul nu este uzat, prin promisiuni neonorate, un program economic fezabil, atrage mai mult electoratul, decât naționalismul agresiv. Ideologiile hrănesc doar orgolii. Oamenii însă au nevoie de hrană reală, de bani de caiete și de haine pentru școală, de sistem medical bune, etc… Dacă mai continui ideea mă puteți acuza pe drept de tautologie. Cămașa vieții decente ne este mai aproape decât haina oricărei ideologii.
În țările unde conducătorii sunt schimbați des, renaște speranța la fiecare scrutin. Sigur, deznodământul e la fel, dar niște actori introduși în scenă, se joacă de-a speranța, iar poporul votează. Nu le e este diferit oamenilor, dar, pentru o perioadă, populația se simte mai bine.
În Rusia, haina puterii are coatele tocite și e posibil că această realitate să ducă la abordarea altei tematici, decât cea a binelui economic. Dacă va fi așa, efectul va fi cel de bumerang. Marii dușmani ai președintelui vor deveni rușii, interesați de o viață mai bună, nu de câteva rânduri în plus în cărțile de istorie.
Sunt atât de volatile granițele astăzi, încât cine vrea să cucerească teritorii, o poate face fără tanc. Românii, care au cucerit vestul, au mers cu tancul acolo? Nu. Sunt cuceritori temerari ai unor noi teritorii, în căutarea binelui propriu. Mulți dintre cei plecați, cu muncă multă, e drept, au reușit să prospere economic, iar prosperitatea lor se simte până în țară.
Deci, ceea ce se întâmplă acum în zona noastră este lipsit de sens. Cheltuieli enorme, vieți pierdute, bunuri distruse, oameni nevoiți să plece fără să-și dorească, tensiuni care-i fac pe toți cei afectați să-și abandoneze munca și obiectivele lor de familie. Gândiți-vă că orice copil care suferă spaima războiului va rămâne marcat toată viață, că orice mamă care naște, nu va ști unde o va face, orice bătrân neputincios și legat de glie prin istoria personală a vieții lui, nu știe cum își va încheia călătoria.
Cred că orice lider normal la cap va pune pe primul local interesele reale ale poporului său și nu aburii de mărire sau pofta de a ispiti istoria să lase câteva pagini în plus.
Iar dacă totuși va fi război, chiar și de o zi, înseamnă că lumea noastră e încă foarte departe de ceea ce trebuie să fie.
Fascinația rostirii
Daruri cu tâlc
Blăjani – file de monografie
Ceai de urzică
Recuperări istorice
Retropelerinaje Buzoiene
