De ce vă rog să mă citiți ?!

Unul dintre jurnaliștii educați îmi spunea ieri: m-a învins politicul! Să știți că atunci când am publicat un articol cultural despre dumneavoastră am fost luat serios luat la întrebări. Când am replicat că am mai publicat și în trecut …răspunsul a fost: atunci nu era o problemă!

Atitudinea nu este a unui singur ziar, ci este un fenomen aproape general. Motivația: contractele pe care le au ziarele locale – singura sursă de venit, în fapt – cu instituțiile publice conduse de oameni politici.

Am însă și eu dezlegare la apariții în presă: ele încep cu titluri de genul: popa perfid, hoț, lacom – în varianta brută, de Buzău -, sau Cum au fost date rețete morților, în farmaciile unui preot din Buzău în varianta comandată la București.

Dacă aș fi în situația lui Arghezi, aș spune: e bine și așa, tot se mai scrie ceva, iar experiența mi-a demonstrat că publicitatea negativă mi-a adus mereu avantaje.

Dar ce se povestește despre Arghezi? Sângeros de satiric, scriitorul nu a cruțat pe nimeni, nici măcar pe rege, motiv pentru care a fost efectiv interzis. Intrat într-un con de umbră greu de suportat pentru un scriitor care trăia din scris, a chemat un jurnalist pe care-l considera prieten și l-a rugat să mai scrie ceva și despre el. Jurnalistul i-a răspuns cu ochii în pământ: Maestre, după cum știți, nu avem voie să scriem de bine despre dumneavoastră… Scrieți de rău, măi băieți, numai scrieți! i-a răspuns Arghezi.

Eu nu am nevoie să cer nimănui să scrie de rău, pentru că are cine plăti comanda. Nici de bine nu am nevoie să scrie, pentru că, din fericire, astăzi, mă puteți întâlni pe internet, de pe Facebook, de pe Twitter, etc. și vă puteți forma direct părea.

Deși nu sunt un fan al mediilor electronice, e clar, sunt utile. Astfel în minte am avea doar ceea ce zugrăvesc ziariștii pe banii, așa cum se întâmpla acum câteva decenii. Primele articole la adresa mea au fost calomnii, venite la pachet cu oarecare simpatie a oamenilor. Drept la replică? Niciodată! Dincolo de faptul că dreptul la replică este indirect proporțional cu atacul, nici măcar pe un colț de ecran nu s-a putut. În fine, în țara aceasta, oricine ai fi, ai imediat o problemă, dacă simt mai marii că ….

Cum mi-a plăcut mereu să am lucrul meu, am făcut ziarul : paulnegoiță.ro. Aici vă rog să mă citiți! Știu, uneori, veți încerca și sentimente de dezamăgire, fie pentru că textele sunt prea lungi, sau insuficient de clare, sau prea grave, ori prea dure. Mai știu că un mesaj audio sau video penetrează mai ușor decât scrisul – am toată infrastructura tehnică să fac inclusiv podcasturi – dar sunt totuși cel mai atras de scris.

Scrisul este un act de libertate. Este extraordinar să poți scrie liber, să descrii totul așa cum vezi, fără să-ți stea la spate nimeni cu ștatul de plată.

Scriu aici pentru că mă îngrozesc să văd cum, pe bani, după 30 de ani de democrație, se încearcă menținerea unei realități paralele. Vorba bunicului meu, care se amuza când vedea în ce hal se minte în presă și zicea: măi nepoate, e nebunie, eu o țin de coarne și el îmi zice că-i ciută!

La Buzău – dar nici în țară nu e mai altfel – cumpărarea presei este practică veche. Dacă apare ceva real dar negativ despre un personaj care plătește, nu va fi niciodată preluat, dar va fi publicat un text care să-i plimbe pe …cărări pe cititori. Ori laudă, ori diversiune, nimic mai mult!

Îmi dedic timp să scriu și să comentez evenimente pentru că simt nevoia să nu las lucrurile să curgă împotriva adevărului. Nu-ți poți omorî luciditatea, doar pentru că ești jignit, atacat sau ocupat cu treburi personale. De aceea public, pentru că sunt convins de nevoia alternativei informaționale și mai ales de interpretare. Sigur,  succesul mă motivează, ca pe fiecare dintre noi, dar chiar și atunci când textele sunt mai puțin accesate, tot am satisfacția mesajului dat.

Cunosc foarte bine cenzura, autocenzura, atacurile de conturi false și chiar teama de a reacționa. Știu cum se taie numele din text sau fața din poză…să nu supere stăpânii. Mai știu și jocul conturilor false și armatele de troli – angajați politic prin instituții – care mă alintă cu tot felul de măscări, sau, mai subtil cu sfaturi cu texte de genul: nu se cuvine domnule să scrii dumneata…sa acum te-ai găsit domnule, nu vezi ce zi este?.. sau lasă-ne domnule, vezi-ți de ale tale, nu te mai băga, că nu-i frumos …

Ce înțelepți par, însă sunt doar dornici să dispară orice voce care le strică jocul.

Fiți pe pace, știu că la Buzău nu doar cine scrie ce nu place puterii constă în cantități de lături aruncate, ci și cine achiesează la texte.

Cunosc cum au fost amenințați sau întrebați unii buzoieni dacă …le lipsește ceva …pentru au reacționat cu un banal like. Sunt moduri frecvente de intimidare la Buzău și îi înțeleg bine pe oamenii, pentru că orașul nu are prea multe oportunități și depind mult de hachițele politicienilor. Dar nu reacția publică favorabilă sau nefavorabilă mă determină să scriu, ci dorința de a prezenta și o altă fațetă a lucrurilor. Din acest motiv scriu și vă mulțumesc celor care vă aplecați asupra textelor mele, chiar și pe diagonală. În spatele blogului văd numărul vizualizărilor și este semnificativ. Nu-mi știu cititorii, dar le știu numărul și am cui mulțumi: Vă mulțumesc că mă citiți!, Vă rog să o faceți în continuare!, îmi cer iertare că uneori nu Vă regăsiți în texte, însă fiți siguri, că tot ce las pe foaie e liber și onest.

 

Date personale: Mă numesc  Iulius-Paul Negoiţă și sunt fiul al preotului Iulian Negoiţă şi al Anicăi, de profesie economistă. M-am născut în comuna Vintilă-Vodă, la data de 19 iunie 1975 și sunt căsătorit cu Mirela, din anul 1997. Avem doi copii, Matei  și Andrei. Referințe studii: Am absolvit Seminarul Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău și sunt licențiat al Facultăților de Teologie ( Patriarhul Iusitian) și Farmacie (Carol Davila) Am urmat şi cursuri de formare în  Islanda, Cipru, Marea Britanie, Letonia  și  Germania. Am obținut, în 2002, titlul de doctor în Teologie la Universitatea  București. Vorbesc Engleză, Franceză, Spaniolă și am cunoștințe medii de Italiană și Rusă. La nivel de citit și tradus mă descurc și în Germană și Greacă. Activitate profesională: Domeniul ecleziastic: Sunt preot din anul 1997.  Întâi am fost  la Parohia Gherăseni și din 2002 sunt preot la Parohia Sfântul Apostol Andrei din Cartierul Micro 14 - Buzău. Am primit toate gradele onorifice până la cel de iconom stavrofor, iar în perioada 2010-2014 am fost judecător la Consistoriului Mitropolitan. Conform celor relatate în lucrarea 500 de personalități buzoiene. Cea mai importantă realizare pentru cariera de preot este considerată a fi contribuția la construirea ansamblul bisericesc din Cartierul Micro XIV, în centrul căruia se află Biserica „Sfântul Apostol Andrei”. Domeniul didactic: Am fost cadru didactic la Seminarul Teologic, Liceul de Artă și Colegiul Economic Buzău. Am funcționat la Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Am fost în echipa de conducere și în corpul de inspector. Am fost purtător de cuvânt al instituției, pe toată perioada activității, adică timp de 8 ani. Din 2010, am fost director la  Palatului Copiilor Buzău, Școala Postliceale Sanitare Buzău și Colegiul Nicolae Paulescu din Râmnicu Sărat. Domeniul  farmaceutic: Ca farmacist, activez, încă de la înființare, în cadrul lanțului independent de farmacii „Iris Pharm”. Activitate filantropice : Am acordat burse de studiu pentru elevi care au urmat cursuri universitare și postliceale în domeniul medical, premii literare și artistice în cadrul concursurilor de profil și am susținut ameliorarea situației materiale a unor familii sărace. De asemenea, am susținut financiar apariția cărților de debut ale unor autori tineri și lucrări ale unor scriitori consacrați. Am susținut financiar și apariția unor lucrări bilingve pentru comunitatea rromă. Activitate civică : Am candidat în două rânduri la Consiliul Local Buzău și am obținut două mandate de consilier independent (2008-2012; 2012-2016). Am fost președintele Comisiei de Cultură, Culte, Minorități, Sport, Sănătate şi Asistență Socială. Din poziția de independent, în anul 2012 am candidat pentru funcția de primar al Municipiului Buzău, clasându-se al doilea, după candidatul USL, obținând un procent de 30,5% din voturi, respectiv 17.404 voturi. Activitate publicistică: Sunt editor la Editura Omega, calitate în care am editat și tipărit la tipografia proprie un număr peste 500 de lucrări. Ca jurnalist am fost membru în comitetul de redacție, editorialist sau publicist la  Ziarul Lumina, Jurnalul National, Revista Teologică, Mousaios, Glasul Adevărului, Analele Buzăului, Opinia, Sănătatea Buzoiană, Cronica de Buzău, Educația creștină, Lacrima, Viața Buzăului, Șansa Buzoiană, Tezaur. Am fost realizator de emisiuni radio și televiziune. Sunt autor sau coautor al mai multor volume de eseuri, proză, spiritualitate, istorie, pamflet politic: 40 de rânduri, Marchitanii roșii, Prin grădina lui Ilf și Petrof, Monografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Comuna Gherăseni, Cuvânt spre Cer - antologie de poezie religioasă ( coautor), Prin spini, Lectura șoaptei, Pagini de istorie locală.  Afilieri:  Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureștii - Secția Proză. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - Filiala București Membru al Colegiului Farmaciștilor din România - Colegiul București Pasiuni Călătoriile, arta, creșterea animalelor și cultivarea plantelor.

Lasă un răspuns:

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Facebook