Moartea a ajuns a doua frică la români, după factura la energie electrică. Relația cu furnizorul de energie a devenit un joc cu miză imensă, pe care clientul îl jacă legat la ochi. Controlul clientului asupra modului de facturare și a sumelor facturate este imposibil. Plătești pentru că nu ai soluție. Cu cine să te cerți? Și chiar dacă te cerți nu rezolvi nimic.
Tensiunea oamenilor în relația cu furnizorii de electricitate este imensă. Integritatea fizică a angajaților care lucrează cu publicul va ajunge să fie pusă în pericol. Omenii sunt disperați și au dreptate. Se tem și au iarăși dreptate.
Nimic nu este predictibil. Nimic măsurabil. Vin facturi colosale, fără ca să poți controla cu adevărat ce se întâmplă.
Paradoxal, nu?! Înțeleg că peste 80% din energie o produce Statul, iar Satul își nenorocește proprii cetățeni prin costul imens și impredictibil al energiei.
Statul simulează că sprijină cetățeanul. Unde este programul Casa Verde?! De doi ani nu se mișcă mai nimic. De ce oare?!
Vremuri de beznă!
Retropelerinaje Buzoiene
Daruri cu tâlc
Cuvant despre Cer
Ceai de urzică
Blăjani – file de monografie
Fascinația rostirii
