Despre hambare și ani buni

Evanghelia din Duminica a XXVI – a după Rusalii redă Pilda Bogatului căruia i-a rodit țarina. Redă Sfântul Evanghelist Luca despre un bogat căreia i-a rodit din belșug țarina, i-a rodit mai mult ca niciodată.

Ce a făcut personajul din Evanghelie? Și-a mărit hambarele. Le-a făcut mai mari și, satisfăcut de atâta rod și-a spus sufletului său că de acum nu are decât să bea și să se veselească.

Ce a făcut totuși rău bogatul? Nu era firesc să-și mărească hambarele? Ar fi fost un act cugetat să lase să se strice ceea ce Dumnezeu în oferise?

Evident, a făcut ceea ce trebuia să facă. Și-a mărit spațiile de depozitare.

Atunci de ce mai este el personaj exemplu negativ?

Mă gândeam la doi ani agricoli în oglindă. 2021 a fost un a mănos, cu producții excelente. 2022, însă, a fost unul dezastruos.

Vorbeam cu țărani care aveau pământ în arendă. Și-au primit corect partea de la arendași în 2021. În 2022 nu au avut cam nimic de câștigat, pentru că arendașii s-au scuzat, dând vina pe secetă, ceea ce, evident, a fost real.

Ei bine, dar în 2021, când belșugul a fost peste așteptări, nu s-au înghesuit arendașii să dea în plus din surplusul de belșug. Nu au vrut să împartă anul mănos. Sărăcia din anul 2022 au împărțit-o, fără remușcări cu proprietarii.

Poate fi aceasta o actualizare a Parabolei?

Și ar mai fi ceva! Autosuficiența. Prea binele, prea plinul și tot ce intră în aceste categorii, împinge la degradare.

Ce să facă sufletul cu așa recoltă?! Iar trupul prea îndestulat se degradează. De aceea sentința Nebune, în această noapte se va lua de la tine sufletul tău și toate câte ai strâns cui vor rămâne, are sens.

Nu se răzbună Dumnezeu pentru binele pe care l-ai primit. Pur și simplu, binele acesta, pentru a fi bine cu adevărat, trebuie să se răsfrângă și peste ceilalți, atunci când ție îți este bine.

Și apoi … o prea mare legătură de materie, trage în jos. E un paradox! Cu cât ai mai mult cu atât ești mai puțin liber. Ceea ce credeai că îți dă libertate și putere, de fapt te prinde și te încătușează.

Deci, Pilda aceasta nu este o revoltă împotriva bogăției, ci o lecție pentru frumoasa înțelegere a ei. Bucură-te de ceea ce ai, dar nu te încrede definitiv în materie. Viața e mult mai mult decât un hambar, două sau nouă, pentru că și omul este mai mult decât trup.

Negoiţă Iulius-Paul, teolog, fiu al preotului Iulian Negoiţă şi al Anicăi, eco- nomistă, s-a născut în comuna Vintilă-Vodă, la data de 19 iunie 1975. A absolvit Seminarul Teologic „Kesarie Episcopul” din Buzău în anul 1995 şi Facultatea de Teologie a Universităţii Bucu- reşti în anul 1999, Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, cât şi cursuri de master în Administraţie publi- că la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrati- ve. Este doctor în Drept canonic al Universităţii Bucu- reşti. A urmat şi cursuri de formare în străinătate: Islanda (2007), Cipru (2008), Marea Britanie şi Letonia (2010) şi Germania (2012). Este preot din anul 1997, întâi la Parohia din co- muna Gherăseni, apoi în Buzău. Ca preot, a primit toate gradele onorifice până la cel de iconom stavrofor, iar în perioada 2010-2014 a fost judecător în cadrul Consistoriului Mitropolitan. Cea mai importantă realizare de până acum pentru cariera sa de preot consideră a fi ansamblul bisericesc din Cartie- rul Micro XIV, în centrul căruia se află Biserica „Sfântul Apostol Andrei”, la care a contribuit împreună cu tatăl său, cu sprijinul comunităţii parohiale. A fost şi cadru didactic la Seminarul Teologic, unde cândva a fost elev, dar şi la Liceul de Artă „Margareta Sterian” (2001-2010), iar din anul 2003 până în anul 2010 a fost şi inspector de Religie şi Imagine la Inspectoratul Şcolar Judeţean, cât şi inspector general adjunct, din anul 2008 până în 2010. Pentru doi ani, 2010- 2012, a deţinut funcţia de director al Palatului Copiilor Buzău, apoi director al Şco- lii Postliceale Sanitare (2012-2016 şi în continuare după susţinerea concursului pentru acest post). În calitate de manager al celor două instituţii şcolare, a reuşit să le refacă din temelii şi să le modernizeze. În anul 2013, a pus bazele Colegiului „Nicolae Paulescu” din Râmnicu Sărat, unitate de învăţământ privat, având au- torizate atât cursuri liceale cât şi postliceale sanitare. În cadrul celei de-a doua profesii, cea de farmacist, este implicat mai ales la nivel managerial, încă de la înfiinţarea lanţului de farmacii „Iris Pharm”, o între- prindere de familie. Din anul 2015, Colegiul Farmaciştilor din Buzău l-a desemnat ca reprezentant în Adunarea Naţională. S-a implicat şi în viaţa politică locală şi în două legislaturi (2008-2012; 2012-2016) a fost consilier local independent. La primul mandat a fost chiar preşe- dintele Comisiei de Cultură, Culte, Minorităţi, Sport, Sănătate şi Asistenţă Socială. Din poziţia de independent, în anul 2012 a candidat pentru funcţia de primar al Municipiului Buzău, clasându-se al doilea. Desfăşoară o bogată activitate publicistică, abordând cele mai diverse dome- nii: teologie, istorie, drept, în reviste ştiinţifice, ori în periodicele şi revistele locale sau naţionale: „Ziarul Lumina”, „Jurnalul Naţional”, „Revista Teologică”, „Mousaios”, „Glasul Adevărului”, „Analele Buzăului”, „Opinia”, unde a fost şi editorialist. Este iniţiator al revistei „Educaţia creştină” şi membru în comitetul de redacţie al revistei de istorie „Tezaur”. În anul 2004 a înfiinţat Editura Omega căre- ia ulterior i-a adăugat şi o tipografie, întâi în Buzău, dar în prezent ambele îşi au sediul în satul Focşănei din comuna Vadu Paşii. În anul 2010 a înfiinţat Editura Palatul Copiilor. Este autor sau coautor al unui număr de peste douăzeci de lucrări cu tematici diverse, de la management educaţional şi auxiliare didactice la analiză şi satiră politică. A început cu Monografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului din comuna Gherăseni, 2002; Biserica Sfântul Apostol Andrei din Buzău: note de istorie recentă, 2009; Rostire întru zidire: antologie de poezie religioasă, 2010; Daruri cu tâlc; Dinastia Vorel; Farmacia în albumul cu amintiri; Religie şi socie- tate: dialoguri; Zăpada zilei de ieri, 40 de rânduri (editorialele din Opinia, reedita- tă în anul 2012); Marchitanii roşii (distinsă cu Premiul Naţional „V. Voiculescu” pentru publicistică, acordat de jurnalistul Cristinel Popa, originar din Pârscov). La 7 decembrie 2018, a fost validat ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti - Secţia Proză. Din 2121 este membru UZPR Comunică în limbile engleză, franceză, spaniolă, italiană

Oameni ai nimănui

Despre colinde

Zâmbet de înger

Lasă un răspuns:

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Site Footer

Sliding Sidebar

Despre mine

Despre mine

Paul Iulius Negoita

Facebook