Dionisie Lupu și originile sale

– Cine este cea mai importantă personalitate bisericească născută la Blăjani, a întrebat Arhiepiscopul Epifanie pe cineva din anturaj.

– Părintele Iulian, a răspuns rapid, în ideea că nu e rău să fie bine cu tatăl meu, care la vremea aceea avea un cuvânt greu de spus în fața Arhiepiscopului.

– Dionisie Lupu, tinere, Dionisie Lupu, fostul Mitropolit al Țării Românești.

Dialogul se purta sub brazii din curtea Bisericii Sfântul Nicolae de la Blăjani, iar discuția apăruse după ce, în Glasul Adevărului, publicasem monografia Bisericii.

Da, marele Dionisie Lupu este cea mai importantă personalitate născută la Blăjani. Fostul Mitropolit s-a născut la 25 februarie 1769 la Blăjani. Parcursul său a fost influențat, probabil, de către episcopul de Buzău, Cosma Popescu, care venea des în zonă, deoarece exact în acea perioadă, avea mari probleme cu moșia episcopiei de la Sorești. Probabil a poposit în casa familiei Lupu și i-a influențat deciziile, fără însă să-l aibă ucenic pe viitorul mitropolit.

S-a călugărit la Buzău sau la București în 1785, probabil la Mitropolia. A fost egumen la Mănăstirea Dealu (1795-1807) – pe care o reface -, apoi la Tismana (1807-1819). A fost hirotonit arhiereu în anul 1801, iar mai târziu a devenit episcop titular de Sevastia, conform Enciclopedei Române. Din 20 mai 1819, după demisia Mitropolitului Nectarie, ajunge în scaunul de mitropolit.

Este un ierarh cărturar și patriot, fiind un susținător atât al lui Gheorghe Lazăr, cât și al lui Tudor Vladimirescu. Pe Tudor Vladimirescu l-a primit cu onoruri în București și l-a recunoscut poziția de guvernator. S-a retras din scaun la jumătatea lunii mai, 1821 și a plecat la la Brașov, după invazia trupelor turcești.

Calmarea situației nu l-a convins pe Dionisie Lupu să se mai întoarcă la București, astfel că, anul următor, în scaunul rămas liber, a fost ales Mitropolitul Grigorie al IV-lea.

În timpul păstorii sale a plătit datoriile Mitropoliei și a luat măsuri în favoarea preoților, înlăturând multe din abuzurile „epocii fanariote’.

A pus accent pe activitatea culturală și educațională și reașezat școlile din eparhie, iar pe tinerii meritoși  trimis să studieze la Universitatea din Pisa.

A tipărit câteva și câteva cărți de slujbă.

A murit la 17 februarie 1831 în București.

La Patriarhie se află atât portretul cât și și mormântul fostului Mitropolit, personalitate prea puțin cinstită la Blăjani.

Dionisie Lupu are o stradă în București. Are o stradă și ce stradă! Una dintre străzile cele mai cunoscute, cu clădiri istorice uimitoare și cu instituții precum Universitatea de Medicină și Farmacie sau Secretariatul de Stat pentru Culte, ori superba clădire de la numărul 72.

Cu toate acestea, la Blăjani, fostului mitropolit nu i s-a găsit un nume de stradă, așa cum nu nicio uliță nu poartă numele eroilor care au murit pe fronturile de eliberare a țării.

E drept, nu sunt informații scrise despre copilăria și familia de la Blăjani a Mitropolitului Dionisie Lupu și nu putem vorbi despre o casă memorială așa cum se întâmplă în cazul altor personalități de același rang, totuși, nu putem ignora faptul că, la noi, în Blăjani, își are obârșia o personalitate religioasă care a scris istorie.

De aceea, un nume de stradă și un bust ar face bine comunității noastre, motiv pentru care am prezentat încă o dată faptul că unul dintre mitropoliții Țării Românești s-a născut la Blăjani.

Sale!