Fostul meu profesor la grevă! Jenant!

Am eu 25 de ani de activitate. Probabil dânsul are mai mult de 35. Ei bine, acest om cu părul alb era la grevă.

Are în spate generații realizate, generații bune, are un doctorat, câteva lucrări publicate la Paidea și trebuie să trăiască umilința de a sta în stradă la proteste.

Creșterea salariilor profesorilor ar fi trebuit să fie un lucru de la sine înțeles. Cum să negociezi așa ceva? Sunt profesorii noștri, ai copiilor noștri! Cum să-i supui la o asemenea umilință?! Cum să-i lași să protesteze în stradă, iar tu să stai în birouri întinse de hectare și în vile de protocol, încercuit de gărzi?!

Nu poți invoca lipsa banilor, pentru că în ultimii ani a fost un desfrâu financiar. 200 de secretari de stat! Mii de consilieri! Șase sute de parlamentari! Pensii speciale primarilor, parlamentarilor! Mii de membrii în consiliile de administrație, deplasări de lux, etc. Cum de s-au terminat banii tocmai la profesori? E atât de mare interesul ca școala să pice de tot?! Ne vor proști ca să ne manipuleze mai ușor?!

În fine, m-a durut sufletul să-mi văd fostul profesor la grevă, în fața Prefecturii. În loc să dăruiască copiilor din ce știe și din ce a adunat în toți anii de experiență, e nevoit să lupte pentru un trai decent, în prag de pensie.

Urâte vremuri ne-au fac să trăim zilele din urmă acești politicieni cinici!