Șfeștania de luni

Întâlnesc zilnic oameni minunați. Tineri care țin la tradiție, la credința lor.
— „Părinte, nu ne mutăm până nu ne faceți șfeștania!” — mi-au spus.

Și am început de luni. I-am găsit pe toți adunați: o casă plină, cu trei generații. Veniseră bucuroși, pentru că s-au întors copiii din Brașov. Părinții, prevăzători, nu au vândut apartamentul vechi, iar acum copiii l-au renovat și nu s-au mutat înainte de a-l binecuvânta.

Le-am făcut sfeștania de casă nouă, cu untdelemn sfințit, cu agheasmă și cu primele lor icoane puse la loc de cinste.

Frumoase tradiții, frumoase suflete.

Sale!