Prefer să vin la citirea Stâlpilor în seara dinaintea înmormântării, indiferent cât de târziu ar fi. Cred că este momentul cel mai potrivit pentru întâlnirea familiei, a rudelor, a vecinilor și a prietenilor celui plecat dintre noi. Este o întâlnire mai apropiată, mai liniștită și mai apropiată decât agitația zilei următoare.
Pentru mine, aceste momente sunt importante și pentru că îmi oferă posibilitatea să cunosc mai bine viața celui adormit, familia, copiii … și să pregătesc cuvântul de despărțire de a doua zi. Dincolo de aceasta, cred că omul are nevoie de rugăciune și de prezența comunității înainte de ultimul drum.
Trăim într-o vreme în care multe lucruri se desfășoară „pe repede-înainte”, așa cum aud că se spune tot mai des în viața laică. Ajungem repede la capelă, repede la cimitir și, uneori, parcă prea repede înapoi la preocupările noastre. Tocmai de aceea consider că întâlnirea de seară are valoarea ei. Ea ne oferă răgazul de a ne ruga, de a ne aminti și de a ne lua rămas-bun cu mai multă așezare sufletească.
De aceea, atunci când este posibil, îndemnul meu este să păstrăm acest frumos obicei al citirii Stâlpilor seara. Nu din obligație, ci din respect pentru cel plecat și din grijă pentru cei rămași.
Recuperări istorice
Ceai de urzică
Blăjani – file de monografie
Retropelerinaje Buzoiene
Daruri cu tâlc
Cuvant despre Cer
