Prețul este un .... sentiment - Iulius Paul Negoita

Se cumpără active mai mult ca niciodată. Cel puțin așa pare. În același timp, există o tot mai acută afectare a capitalului de lucru.

Nimic nu mai are legătură cu educația financiară. Totul e sentiment.

Inflația și panica devalorizării împing la achiziții motivate de o presupusă creștere ulterioară a prețurilor, iar numărul celor care speculează momentul e important, în cazul în care realizează ca așteptarea poate duce și la pierdere, nu doar la câștig.

Economia clasică ne învață că o creștere a prețurilor ar trebui să ducă la o scădere a cererii. Cu toate acestea, realitatea ne oferă un scenariu diferit. De pildă, atunci când prețul unor active crește, deținătorii acestora încep să se simtă mai prosperi și să împărtășească această senzație cu cei din jur. Această reacție colectivă generează un efect de domino, unde potențialii cumpărători, influențați de zvonurile și anticipările privind creșterile viitoare de prețuri, intră într-o stare de urgență. Ei se tem că dacă nu acționează acum, vor pierde ocazia de a achiziționa la un preț mai avantajos, ceea ce stimulează cererea în loc să o reducă. Astfel, se creează un ciclu vicios unde creșterile de prețuri alimentează alte creșteri, contrazicând principiile fundamentale ale economiei de echilibru între cerere și ofertă.

Pe de altă parte, o altă axiomă economică sugerează că o creștere a prețurilor ar trebui să stimuleze oferta. Însă, în practică, lucrurile nu stau întotdeauna așa. Într-o piață în expansiune, un vânzător poate fi tentat să aștepte, anticipând că prețurile vor continua să urce, ceea ce îi va aduce un profit mai mare în viitor. Această strategie de amânare a vânzării nu doar că nu crește oferta, dar poate chiar să o restrângă, provocând o tensiune suplimentară asupra prețurilor, care cresc într-un ritm amețitor, trecând de la faze de expansiune la cele de recesiune.

Economia clasică vede prețul ca un mecanism simplu de echilibrare între cerere și ofertă într-o economie stabilă. În realitatea cotidiană însă, creșterea prețurilor devine un stimulent pentru speculație și comportamente financiare riscante. Oamenii sunt adesea atrași de mirajul profiturilor pe hârtie și sunt tentați să participe la acest joc de piață, pariem pe viitorul incert al prețurilor.

Legile economiei, deși esențiale, trebuie interpretate prin lentila comportamentului colectiv și a deciziilor individuale, care adesea sfidează modelele teoretice.