Tragic și foarte, foarte devreme...

Anunțurile triste nu-mi sunt străine. Miercuri dimineața eram la biserică atunci când a venit sora Valentinei, efectiv dărâmată. Am crezut inițial că le murise mama – e în vârstă și are destule probleme de sănătate. Când mi-a spus că cea care a murit era Valentina, am simțit nevoia să mă sprijin de ceva. Parcă se surpase pământul sub mine.

Am cunoscut-o, împreună cu întreaga ei familie, încă din tinerețe. Am fost de multe ori în casa lor. A avut o cruce grea de dus, dar a purtat-o cu tărie. I-am văzut copiii, pe Georgiana și pe Maria, crescând.

Într-una din zile, mi-a trimis un mesaj spunând că ar vrea să plece de la CEC, unde lucra, pentru mai multă liniște. A venit la noi și am colaborat o vreme. Un om bun, corect, foarte serios.

Nu văzusem știrea despre accidentul teribil de la Costești. Venea de la Cioranca, unde lucra. Un TIR, al cărui șofer a declarat că s-a aplecat după un spray antiastmatic, a lovit mașina în care se aflau ei, pe drumul spre casă. Tocmai ea, care ocupa locul din spate, a murit pe loc. Cumplit. Fără speranță!

„Doamna Vali” îi spuneam noi… Ne-am despărțit greu de ea când a plecat de la noi, dar acum, când a plecat definitiv, ne-a afectat profund.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Înmormântarea este mâine, la ora 12.