George Foreman, punct…

Zilele trecute a murit George Foreman. 25 martie.

A fost un personaj.

Copil sărac, foarte sărac, copil de ghetou american, nu a avut acces nici măcar la școală.

Foamea și frustrarea l-au împins spre fapte reprobabile, care l-au alungat din școală, făcându-l, în cele din urmă, un mic infractor.

A ajuns, până la urmă, la o școală pentru adulți, iar mama, din greaua sărăcie, a reușit să-i cumpere o pereche de teniși.

Cum era un loc al supraviețuirii, un coleg i-a furat tenișii. George, în goana recuperării, a distrus o ușă cu pumnul și fața celui care îl păgubise. Era mare, avea pumnul greu, iar sancțiunea urma să fie exmatricularea.

Directorul voia să-l trimită acasă, dar el nu se putea întoarce. Îi promisese mamei că, de data aceasta, va duce la capăt ceea ce a început.

Providența l-a salvat. Directorul fusese boxer și i-a propus să-l învețe… bătaie cu reguli, să-l învețe un sport.

Și a ajuns rapid campion olimpic. Iar dacă nu l-ar fi trădat furia, ar fi devenit și campion mondial la categoria grea, unde a fost învins de Muhammad Ali. L-a doborât emoțional mai întâi, apoi l-a trimis la podea.

Schimbare totală după acel meci.

A devenit pastor, în acord cu dorința mamei sale, care nu voia să-l mai vadă lovind.

Și a fost un pastor bun și implicat.

Nu a vrut să mai audă de box.

Dar, după un timp, din banii proprii, a construit un centru sportiv pentru tinerii fără șanse. Doar că… lăsându-și averea pe mâna unui fost coleg de școală, prieten cu alcoolul, a pierdut-o toată. A ajuns falit și s-a întors la box.

Fostul antrenor, teribil de dezamăgit după prima dezertare, a acceptat cu greu ideea că revenirea ar fi posibilă.

După lupta cu kilogramele și cu lipsa condiției fizice, a devenit, la 45 de ani, campion mondial. Recordul de vârstă stă și azi în picioare.

Teribilă forță, nu?! După 10 ani! Doar că, de data asta, nu mai era stăpânit de furie. Se maturizase și a obținut un rezultat sportiv.

A murit la 76 de ani.

Punct.