Beția de rechin

Mă uit!
Mă crucesc.
Alegem amorf,
fără speranță.
De fapt, nu alegem nimic,
doar relicve bătrâne,
puse în galantarul istoriei.
Rechini mai mici sau mai mari,
cu creier cât al strămoșului lor din Groenlanda,
vegetează de ani
și continuă
să murdărească tot ce ating,
inclusiv morala unui popor
care se vrea din daci și romani,
dar pare că vine din lacruste și chin.
Cum poți gândi altfel,
când vezi pe afișe atâta cap de rechin?
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like