„Învață să-ți scrii durerile pe nisip și bucuriile pe stâncă.”
„Secretul vieții nu este să ai tot ce-ți dorești, ci să-ți dorești tot ce ai.”
Sub aceste cuvinte și-a trăit viața Sorin Mugurel Paraipan – cu discreție, demnitate și sens.
Astăzi ne-am luat rămas-bun de la domnul colonel Sorin Mugurel Paraipan. Un om de caracter, un inginer militar respectat, un fiu și un tată devotat.
Până nu demult îl puteai zări plimbându-și husky-ul pe aleile Crângului. Părea bine. Dar o suferință tăcută, moștenită, îl măcina din interior. A fost nevoit să se retragă prea devreme din cariera sa nobilă, dar a făcut-o cu discreție și demnitate – așa cum a trăit întreaga viață.
A plecat la doar 56 de ani. Prea devreme. Și, într-un dureros paradox, și-a lăsat în urmă părinții – care încă trăiesc, la 88 și 89 de ani.
„Cum mai trăiesc eu fără băiatul meu?”, a spus cu durere doamna profesoară Paraipan, care a educat generații de elevi, dar trăiește azi durerea de necuprins a pierderii propriului fiu.
Fratele mai mic a fost sprijin tăcut și neclintit alături de părinți. O familie unită în suferință.
„El era ghidajul nostru…”, a spus cu ochii în lacrimi soția sa, sprijinită de copiii lor, Rareș și Monica. În privirea lor rămâne iubirea, în gesturile lor – moștenirea unei vieți trăite cu sens și onoare.
Au venit mulți să-și ia rămas-bun – din familie, din rândul camarazilor, din lumea militară. Fiecare dintre ei a purtat în suflet același gând: a plecat un om adevărat.
„Nu credeam să învăț a muri vreodată…” – versul lui Eminescu, atât de des comentat în școală, devine astăzi o realitate crudă.
Dar, cu nădejde în Dumnezeu, învățăm să ducem durerea. Și să trăim mai frumos, pentru că l-am cunoscut.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!