Astăzi am comemorat șase ani de la plecarea dintre noi a doamnei dr. Valeria Bobocea. Avea 84 de ani, iar trecerea timpului nu i-a șters nici amintirile, nici felul inconfundabil de a fi. A rămas în amintirea noastră ca un om elegant, atent la ținută, pedant în cele mai mici detalii și, mai ales, de o punctualitate rară. Mă bucuram de fiecare dată când o vedeam – la biserica Sfântul Apostol Andrei, la farmacie sau, chiar la școală. Era o persoană distinsă, cu un stil aparte în tot ceea ce făcea.
A fost unul dintre marii binefăcători ai bisericii Sfântul Apostol Andrei din Buzău. La punerea pietrei de temelie, tot s-a ocupat de micul protocol de întâmpinare a oaspeților, oferindu-le prosoape, după tradiție. S-a apropiat tot mai mult de biserică: și-a cumpărat strana, a sprijinit anual lucrările și l-a ales ca duhovnic pe părintele Iulian. Dar cel mai important sprijin l-a oferit atunci când ne-a ajutat să obținem autorizația sanitară pentru Cimitirul Sfântul Andrei — o etapă decisivă pentru ridicarea bisericii, prin concesionararea locurilor de veci. Puțini știu cât de greu a fost demersul acela. Era, pe atunci, un loc viran, cu imagine de stepă, unde oamenii își priponeau caii, iar cei care îi pășteau reacționau violent, încercând să ne împiedice să-l împrejmuim cu materialele primite de la Schela Berca. Pe același teren se afla și o cârciumă, care avea să devină prima capelă și care a constituit iarăși o mare provocare, chiar dacă era ridicată fără autorizație.
Domnul dr. ing. Viorel Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Buzău, ne-a ajutat decisiv cu obținerea terenului și alături doamna dr. Bobocea ne-au ajutat să-l putem da în folosință. Așadar, a avut rolul central în nașterea acestui loc sacru, întregit de părintele profesor Nicolae Abaza, care ne-a dăruit clopotul, pentru a primi după tradiția creștinească pe cei repausați.
Așa cum spuneam la început, activitatea mea profesioanală a avut și alte puncte de contact cu doamna doctor. Am cunoscut-o și am admirat-o pentru tot ce reprezenta, iar întâlnirile erau lecții permanente.
În 2012, la puțină vreme după ce mi-am preluat mandatul de director al Școlii Sanitare, am avut onoarea să o primesc printre invitații speciali, la întâlnirea cu foștii directori. Regret că nu am găsit arhiva de imagini din acea zi, dar voi mai scotoci pentru că am poze. Înainte de a conduce Direcția Sanitară Buzău, timp de cincisprezece ani fusese director al școlii, cu rezultate excepționale. A format generații de oameni dedicați, profesioniști adevărați, care au dus mai departe numele acestei instituții.
Doamna dr. Valeria Bobocea rămâne mai mult decât funcțiile pe care le-a ocupat. Rămâne omul pe care îl întâlneam la biserică, la farmacia Iris, la școală — același om ordonat, precis, clar corect, din a cărui prezență învățai, ce înseamnă respectul și rigoarea. A fost o prezență viguroasă în multe momente ale comunității noastre, iar astăzi i-am mai cinstit încă o dată memoria.
Ceai de urzică
Recuperări istorice
Retropelerinaje Buzoiene
Cuvant despre Cer
Fascinația rostirii
Blăjani – file de monografie
