Roșiile, conștiința și noi!

M-am tot uitat la scandalul Roșiilor dintr-un renumit bazin legumicol din Buzău. Oricât s-ar ascunde adevărul, fenomenul coacerii forțate există de foarte mulți ani.

Îl cunoaștem toți, îl cunosc instituțiile.

Trecutul nu-l mai putem schimba, dar putem căuta care sunt cauzele.

Evident, cauza principală este lăcomia unor producători. Au vrut să fure startul pentru un preț mai bun. Nu doar că furau startul, dar ei, câțiva, au atras oprobiul public și asupra marii mase de producători cinstiți. Eu cunosc asemenea oameni și știu cât muncesc, am văzut condițiile în care lucrează, efortul fizic pe care-l fac și chinul în care trăiesc.

Și de ar fi doar munca, dar mai este și umilința la care sunt supuși de samsari care vor să le ia marfa pe te miri ce, pentru că statul nu a fost în stare să le vină în sprijin pentru a-și putea desface produsele. E clar că un producător nu are timp să fie și vânzător pentru că sigur ceva îi va scăpa.

Din scandalul roșiilor am mai văzut ceva. Fiind vorba de Buzău subiectul s-a politizat rapid, iar instituțiile responsabile au fost puse să reacționeze. Au făcut-o, dar, din câte am văzut, nimeni nu i-a crezut. Neîncrederea în instituții nu-i lucru de șagă.

Evident, a fost pusă în mișcare și presa de serviciu, dar iarăși, în fața rețelelor de socializare, a pălit. Mesajele anti- sistem abundă.

Am ajuns aici pentru că ne-am pierdut respectul unii față de alții, că nu mai avem conștiință, că simțim că suntem mințiți de autorități și presă, dar și pentru că nu mai suntem solidari.

Tot acest scandal distruge producătorul local, iar banii merg în afară prin marile lanțuri, fără să avem certitudinea că ceea se se vinde acolo e sănătos. La gradul de servilism al politicienilor români dependenți de creditele externe și la corupția generată la nivel de conducere a instituțiilor, fiți siguri, că pe producătorii industriali mari nu-i verifică cu adevărat nimeni.

Avem și noi toți o mare vină. Lipsa solidarității și a spiritului comunitar. Aproape fiecare român a vizitat Grecia. Ați văzut ce spirit comunitar au și cum se sprijină unii pe alții, cumpărând unii de la alții. Pe noi ne roade invidia și ne e teamă că are mai mult cel de lângă noi. Din acest motiv, pe spinarea noastră o duc străinii bine.

Și ați mai văzut ceva la Greci. Reacția contra autorităților atunci când le sunt încălcate drepturile.

Păi dragii mei, noi nu am ridicat un deget pentru producătorii locali. A ajuns prețul unei tarabe în Piața Centrală aproape 500 de lei pe lună. Nu mai vorbesc de alte costuri! Evident, toate aceste costuri se transferă în prețul produsului și le plătim noi, buzoienii. Nu am protestat, ci doar am picat în plasa celor care conduc. Ne-au făcut să ne învrăjbim între noi, în loc să ne sprijinim. Nu am ridicat un deget în sprijinul celor care produc, astfel încât să determinăm autoritățile să nu le pună biruri.

Toate această stare de lucruri a dus și la scandalul roșiilor. Unii vor să scoată rapid banii pe care autoritățile îi cer sub diferite forme producătorilor, noi nu reacționăm crezând că nu suntem afectați. Aici se rupe legătura dintre producător și consumator, o legătură care în trecut era sacră: producătorul îți dădea ceea ce este mai bun ca să fii client mulțumit, ca să fii client pe viață. Când știe că se poate baza pe cumpărător producătorul – nu samsarul sau speculantul – e corect, iar cumpărătorul, când cunoaște producătorul, e fidel.

Astăzi autoritățile jefuiesc producătorul, producătorul fără conștiință otrăvește pentru bani consumatorul, iar reprezentanții autorităților și presa îi mint și pe unii și pe alții.

Pot scoate autoritățile hârtii pe bandă rulantă. Ele nu pot păcăli gustul consumatorului. Mai rău este când, efectiv, consumatorul nu mai are alternative, pentru că totul se importă …. Atunci, adio gust!

Să nu uităm că de la mâncare se și moare. Incidența bolilor de nutriție și a cancerului este fără precedent, pentru că boala nu citește de pe hârtiile șefilor de instituții. La noi aici am fost aduși.

Scandalul va trece, însă nu trebuie să uităm că fără solidaritate și sprijin reciproc, o comunitate devine o epavă, prin care umblă cariile impostorilor. Nu simțiți astfel?

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

S-ar putea să-ți placă și