Cauți miez în nuca seacă?

Este o artă să poți așeza omul potrivit la locul potrivit. Trebuie să ai priceperea necesară pentru a nu încurca lucrurile între ceea ce îți este ție convenabil și ceea ce este cu adevărat bun.

Nu aș fi avut chef să scriu acest text dacă niște interlocutori nu m-ar fi provocat, disperați de ceea ce se întâmplă în vremurile de acum. Povești de genul: „Nu ne-am dat seama că se va ajunge aici… că nu ne-am prins…” am mai auzit.

Nu sunt de acord cu asemenea afirmații, pentru că, din punctul meu de vedere, cel mai simplu mod de a afla dacă un om se pricepe la ceea ce are de făcut este să-l pui să vorbească despre ceea ce trebuie să facă.

Cum poți să-ți imaginezi că cineva care nu poate vorbi despre ce are de făcut – pentru că nu știe – poate obține rezultate? Consilierii? Or fi ei buni să-ți ofere informații, să te consilieze. Însă nu pot să te substituie, nu-ți pot implanta cunoștințe pe care nu le ai și nu pot decide în locul tău.

Nu poți oferi altora ceea ce tu însuți nu ai, iar noi, românii, am așteptat să primim de la unii care nu aveau nimic de oferit și nici nu puteau avea, pentru că au demonstrat, de-a lungul anilor, că nu au. Dacă nu ai în tine, nu ai ce da!

Poleiala, chiar dacă este scump plătită, nu ține loc de esență. Când nu ai aur, încerci să-l substitui suflând tinicheaua pe deasupra. Faptul că ni se vinde tinicheaua drept aur nu mai e o surpriză, dar de ce să cumperi așa ceva?

Poți înlocui stejarul sau nucul cu bradul și teiul, dar…

Așadar, să nu ne mirăm că am ajuns unde suntem. Suntem complici prin ignorarea a ceea ce am văzut și știut de la bun început: că ceea ce avem nu este ceea ce trebuie.

Din nuca seacă nici șoarecii nu au ce mânca….