Cu toții avem și zile proaste. Ideal ar fi să le schimbăm în bine. Dar, uneori, ni le facem singuri — sau găsim ajutoare care ne ajută să le stricam și mai tare.
Tatăl meu glumea adesea: „Nu e cazul să aștepți până seara să găsești pe cineva care să te enerveze. Îl poți întâlni chiar de la prima oră.”
Ei bine, una e să ai o zi proastă, alta e să trăiești o viață întreagă plină de nemulțumiri, ascunzișuri, depresii și chinuri.
Să știți că la văicăreții de meserie nu vine soarele, chiar dacă ei cred că prin plâns și vaiet vor obține ce își doresc. Soarele vine la omul plăcut, nu la cel veșnic nemulțumit.
De aceea, e bine să căutăm mereu partea bună a lucrurilor. Și, cu un strop de optimism în plus, vă spun: nu există om care să nu poată valorifica în bine ceea ce pare o nenorocire. Eu, de fiecare dată când ceva s-a blocat, am considerat că e timpul să privesc spre o nouă oportunitate — și, culmea, de fiecare dată așa a fost.